Fanatismul muncii lipseste la romani. De ce ne multumim cu mentalitatea de "asistat"?

In Romania de dinainte de criza, productivitatea muncii nu a fost corelata cu nivelul salariilor. "Tine de gena noastra, este felul nostru de a fi(...). Din punctul de vedere al fanatismului muncii, cu care sunt inzestrate tarile asiatice, avem multe de recuperat. Avem de fapt o mentalitate de asistat", a declarat avocatul Remus Borza, intr-un interviu acordat Bloombiz.ro. Potrivit acestuia, inventivitatea romanilor se reflecta si in modul in care incercam sa castigam mai mult, muncind mai putin.

Romania are foarte multe particularitati. Noi suntem ceva mai aparte si din punct de vedere cultural, economic, al gradului de civism.

La fel, si criza are foarte multe particularitati in Romania.

Unii chiar nu au simtit criza - sunt firmele mari care de la bun inceput au aplicat un management riguros.

Altele, majoritatea companiilor romanesti de stat si din mediul privat, au fost serios afectate de criza.

Ele se confrunta cu o supradimensionare a personalului, a fost acel boom economic cand toata lumea angaja.

Niciodata nu s-a urmarit corelatia intre productivitatea muncii si salariul angajatului.

Din acest punct de vedere, sub aspectul gradului de incarcare a unui salariat, suntem codasii Europei.

Tine de gena noastra, este felul nostru de a fi. Desi nu ne-am nascut la Ecuator, ca sa fim ceva mai lenesi, iata ca suntem.

Din punctul de vedere al fanatismului muncii, cu care sunt inzestrate tarile asiatice, avem multe de recuperat. Avem de fapt o mentalitate de asistat.

Aici suntem si inventivi: "cum sa facem sa castigam mai mult si sa muncim mai putin". Asta se va intoarce impotriva noastra.

Totusi, sunt semne ale unei revigorari, in special pe zona industriala si a exporturilor.

Putem sa ne facem sperante pe o crestere sanatoasa, ceva mai sustenabila decat in anii trecuti, cand cresterea a fost artificiala, bazata exclusiv pe consum.

Au facut avocatii din Romania mai multi bani pe timpul crizei?

Casele de avocatura au traversat si ele criza cu oaresice pierderi. Li s-a restrans portofoliul de clienti si, implicit, onorariile si veniturile.

Totusi, sunt case de avocatura care nu au resimtit deloc criza.

Anul trecut, in varf de criza, Tuca, Zbarcea si Asociatii si-a dublat veniturile fata de anul anterior. Sunt si societati care nu au fost afectate. Totul se rezuma la management.

Indiferent ca sunt societati comerciale sau de persoane, daca aplica un management riguros, stiintific, pot sa anuleze efectele crizei.

Societatile de avocatura sunt barometrul economiei reale, pentru ca avocatii sunt intr-un contact direct, nemijlocit si personal cu toti jucatorii din piata si evident ca iau pulsul la cald.

Daca ati fi un om de afaceri strain cu multi bani, v-ati aventura sa investiti acum in Romania?

Dintotdeauna am pledat pentru economia romaneasca, chiar daca are mari carente din punct de vedere legislativ, fiscal.

Orice mediu economic trebuie sa fie predictibil, pentru a-ti putea bugeta niste indicatori.

In Romania, in ultimii 20 de ani de traditie cat se poate de originala, numai de predictibilitate nu s-a dat dovada.

Acesta a fost unul dintre motivele care au impiedicat investitorii straini sa vina in numar mai mare in Romania.

Pentru cei care si-au asumat acest "risc", Romania s-a dovedit o piata stabila.

Cei care au investit in Romania au avut marje de profit de pana la 10-11 ori mai mari decat intr-o tara din Europa Occidentala.

Este o economie emergenta, tanara, unde cei care au investit au avut rate foarte mari de profitabilitate.

Daca reusesti “sa te aclimatizezi”, sa te adaptezi particularitatilor de piata ale Romaniei, atunci chiar poti sa faci profituri foarte mari.

Daca ar fi sa incadrati Romania intr-una dintre categoriile castigator al crizei, supravietuitor sau perdant, unde ati plasa-o?

Romania este un supravietuitor al crizei, nu pot spune ca este un castigator. Castigator a fost Polonia, care per total, si in 2008 si in 2009, a incheiat pe plus.

Singurul castigator al crizei in Europa a fost exclusiv Polonia. 

Chiar si tarile cu economie de piata asezata sunt afectate in continuare.

Romania a supravietuit, sigur ca putea sa iasa mult mai repede din criza. Reactia nu este punctul nostru forte, avem mentalitatea de a "sta mult si cugeta".

Noi am tot intarziat implementarea unor masuri nepopulare, dar care sunt necesare, printre care si redimensionarea aparatului birocratic.

Raportat la numarul de locuitori avem cea mai mare administratie, atat la nivel central cat si local.

Aparatul birocratic este supradimensionat si de multe ori ostil cetateanului.

Nici unui partid nu ii este usor sa ia satarul si sa taie in carne vie. In realitate, anul trecut, toata reducerea trambitata de personal a fost doar pe hartie.

Fizic, s-au disponibilizat numai 10-20.000 de angajati din sistemul bugetar. Restul, s-au inchis niste pozitii care erau vacante oricum.

Cum apreciati Noul Cod al Muncii?

Noul Cod al Muncii era necesar. Dupa 20 de ani de capitalism, am ramas cu multe reminiscente proletare. De asta au proliferat atat de mult sindicatele si, in general, puterea salariatului.

De multe ori, ca angajator, erai cu mainile la spate. Era o dictatura a proletariatului si atunci evident ca trebuia gasit un echilibru just intre interesele angajatilor si interesul de profit al angajatorului.

Noi ne raportam tot timpul la salariile din Occident. Neamtul are 3.000 de euro si, in Romania, salariul mediu este de 200-300 de euro. Nu este just, nu?

Dar si productivitatea neamtului este de 10 ori mai mare decat cea a romanului. Un german produce intr-o zi de munca de zece ori mai mult decat produce un roman..

Codul Muncii este binevenit, cat se poate de european. A fost unanim apreciat in afara pentru ca echilibreaza raportul de forte dintre angajat si angajator.

Poate ca noul Cod al Muncii va da un impuls, sub aspectul productivitatii, de care avem foarte multa nevoie.

Nu crede nimeni in revigorarea economica miraculoasa a Romaniei, nici prin infuzie de capital, nici prin investitii straine, nici prin retehnologizare.

Cuvantul cheie este "munca".

Daca vrea sa existe bunastare pentru tara si pentru familia lui, romanul trebuie sa plece de acasa cu mai multa determinare. La noi, cele 8 ore de munca inseamna 5 ore de pauza si 3 ore de munca propriu-zisa.

Trebuie sa si muncim ca sa traim mai bine.