Raport tehnic, Comisia Europeana: instantele romanesti sunt instabile

Comisia Europeana consemneaza, in raportul tehnic MCV, faptul ca inconsecventa si lipsa de predictibilitate in jurisprudenta instantelor constituie o preocupare majora pentru comunitatea de afaceri si pentru societate in general, iar activitatea ICCJ va fi cruciala in unificarea jurisprudentei.

Raportul Comisiei Europene se refera la unificarea jurisprudentei in Romania, aratand ca la momentul aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana o vulnerabilitate persistenta identificata a fost inconsecventa in interpretarea si aplicarea legii.

Raportul tehnic, care urmeaza sa fie dezbatut si aprobat miercuri de Comisia Europeana, arata ca de la aderare, prin reformele legislative importante adoptate, s-a tot incercat consolidarea mecanismelor de unificare a jurisprudentei.

Raspunzand in parte recomandarilor Comisiei Europene din 2009 si 2010, prin adoptarea Legii Micii reforme a fost modificata competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, reducand sfera sa de competenta in calitate de prima instanta si prima instanta de apel, in scopul de a ajuta ICCJ sa se concentreze pe casatie si unificare a jurisprudentei.

De asemenea, s-a simplificat recursul in interesul legii (RIL), cale extraordinara de atac existenta, pentru rezolvarea de cazuri viitoare, a problemelor juridice care decurg din decizii finale inconsistente.

Noile coduri de procedura consolideaza aceste reforme. De altfel, noile Coduri de procedura introduc un nou si mai proactiv mecanism de unificare a jurisprudentei. Procedura preliminara permite instantei de pronuntare a unei hotarari, in ultima instanta, sa adreseze intrebari la Inalte Curti pentru o decizie de interpretare, care este obligatorie atat pentru instanta in cauza, cat si pentru cazurile viitoare.

CE consemneaza faptul ca noile prevederi aduse de Legea Micii reforme au fost bine primite de catre practicieni si au condus la imbunatatiri reale in ceea ce priveste eficienta in rezolvarea cazurilor. Cu toate acestea, numarul total de apeluri rezolvate prin acest mecanism ramane mic, ramanand sub semnul intrebarii cat de mult contribuie la rezolvarea problemelor de inconsecventa jurisprudentiala.

Reforme mai profunde sunt introduse de noile Coduri de procedura. Aceste coduri ofera potential pentru Inalta Curte sa isi consolideze si sa isi intensifice rolul sau important in unificarea jurisprudentei, in indeplinirea responsabilitatilor sale constitutionale consacrate.

CE spune ca ramane de vazut modul cum va functiona in practica procedura preliminara in regimul jurisdictional revizuit. Inalta Curte va trebui sa fie pregatita pentru sarcinile sale revizuite. Filtre adecvate vor trebui sa stabileasca clar admisibilitatea cailor de atac sau a cererilor de hotarari preliminare.

In opinia CE, Inalta Curte va fi cruciala pentru succesul reformelor legislative in stabilirea eficienta a mecanismelor de unificare a jurisprudentei. Inalta Curte a inceput sa ia masuri si sa se pregateasca pentru sarcinile noi, implicit in obtinerea de finantare pentru a angaja magistrati asistenti.

Cu toate acestea, raman intrebari daca competenta Inaltei Curti a fost reconfigurata corespunzator.

Reformele legislative in sine nu rezolva jurisprudenta inconsecventa. CE noteaza faptul ca intalnirile intre judecatorii Inaltei Curti si ai Curtillor de Apel pentru a discuta despre probleme de jurisprudenta au incetat din cauza lipsei de finantare. Un sistem de video-conferinta care a fost procurat pentru a permite ca aceste discutii sa aiba loc de la distanta este, de asemenea, foarte rar utilizat, din cauza constrangerile bugetare.

Finantarea adecvata trebuie sa fie asigurata. Accesul la jurisprudenta ramane, de asemenea, un impediment major. Publicarea online a tuturor motivarilor deciziilor instantelor, o recomandare a Comisiei, nu a fost inca atinsa.

Aceasta include si Inalta Curte, care nu publica inca on-line toate hotararile motivate, relatarile reflectand atat constrangeri de resurse cat si o recunoastere ca exista exemple de jurisprudenta inconsecventa si la instanta suprema. Pentru alte instante situatia este mai grava.

Jurindex, o baza de date on-line accesibila publicului, nu este actualizat si contine numai o gama limitata de decizii intre 2008-2010, in timp ce sectiunea publica a portalului instantelor gestionat de catre Ministerul de Justitie contine decizii chiar mai putine, doar o fractiune din numarul total de decizii emise in fiecare an. Baza de date interna este, de asemenea, insuficient de cuprinzatoare, prezinta deciziile judecatorilor de la Curtea de Apel de circumscriptie.

Aceste probleme impiedica atat unificarea jurisprudentei si, de asemenea, transparenta si responsabilitatea actului de justitie.

Inconsecventa si lipsa de predictibilitate in jurisprudenta instantelor a fost identificata ca fiind o preocupare majora pentru comunitatea de afaceri si pentru societate in general.

Rapoartele de decizii incoerente continua sa apara si noile coduri pot testa sever capacitatea sistemului judiciar de a asigura jurisprudenta coerenta. Acest lucru necesita intensificarea eforturile sistemului. Desi jurisprudenta inconsecventa este recunoscuta ca o vulnerabilitate importanta de catre autoritatile romane, nu a fost incercata aceasta vulnerabilitate, ceea ce face mult mai dificila aprecierea impactului masurilor luate.