Romania a inregistrat cele mai multe nereguli cu fonduri de preaderare in 2008

Romania a raportat in 2008 un numar record de 246 de cazuri de nereguli si suspiciuni de frauda cu fonduri de preaderare, Comisia Europeana avand de recuperat peste 25 de milioane de euro, cea mai mare suma din acesta categorie de fonduri europene, se arata intr-un raport CE, potrivit NewsIn.

Raportul pe 2008 privind protejarea intereselor financiare ale UE, publicat miercuri de Comisia Europeana, detaliaza in peste 300 de pagini neregulile si cazurile de frauda cu fonduri europene, Romania clasandu-se prima la capitolul fonduri de preaderare - programele SAPARD, ISPA si PHARE - de care mai beneficiaza pana la sfarsitul acestui an.

Anul trecut, Romania a raportat un total de 246 de cazuri, din care 164 privind nereguli, 10 suspiciuni de frauda si 72 de cazuri neclasificate in nici una din cele doua categorii.

Bulgaria s-a clasat a doua dintre noile state membre si tari candidate, cu 140 de cazuri - din nou, majoritatea nereguli.

Statele membre sunt obligate sa raporteze Comisiei orice neregula, suspiciune de frauda sau frauda dovedita in instanta ce implica fonduri europene.

In cazul neregulilor si suspiciunilor de frauda, executivul european poate solicita returnarea sumelor deja platite, in baza unei proceduri administrative. In cazul fraudelor, CE trebuie sa astepte verdictul instantei.

In 2008, suma care o avea de recuperat Comisia Europeana in urma neregulilor si suspiciunilor de frauda cu fonduri de preaderare in Romania era de 25.569.349 de euro, aproape dublu fata de Bulgaria si de peste zece ori mai mult decat in Polonia, Ungaria sau Cehia.

Bucurestiul are de platit Bruxelles-ului jumatate din totalul sumei de 51.072.419 milioane de euro pe care Comisia Europeana trebuie s-o recupereze din 13 tari care au beneficiat de fonduri de preaderare: Bulgaria, Cehia, Croatia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia, Turcia si Ungaria.

Romania a fost insa si tara cu cea mai mare alocare de fonduri de preaderare in 2008, peste un miliard de euro, urmata de Bulgaria cu 55 de milioane si Ungaria cu 14 milioane.

Majoritatea neregulilor si suspiciunilor de frauda in Romania s-au inregistrat la programele PHARE si SAPARD, unde Comisia are de recuperat cate sapte milioane de euro.

Categoriile de nereguli cele mai frecvente au fost nerespectarea regulamentelor UE si a conditiilor de contractare, precum si includerea unor cheltuieli non-eligibile pentru rambursare.

In 2008, documentele falsificate au ajuns in top 5 al celor mai frecvente moduri de operare ce au atras atentia autoritatilor nationale, Bulgaria avand un procentaj-record la acest capitol, cu 72% din totalul cazurilor raportate.

Tarile sunt obligate sa comunice Comisiei orice nereguli cu fonduri de preaderare, indiferent de suma.

Raportarea se face pe formulare tiparite, executivul european criticand "informatiile obscure si insuficiente" furnizate adesea in acest mod, unde din nou Romania se califica prima.

"Mai apar inca inconsistente si chiar contradictii intre diferite parti ale aceluiasi raport. Romania are cel mai mare numar de notificari cu una sau mai multe greseli de continut (44), urmata de Bulgaria (32)", se arata in raport.

Cele mai frecvente greseli sunt completarea incorecta sau incompleta a detaliilor financiare si nedescrierea tipului de nereguli constatate.

In timp ce Bulgaria a inregistrat "progrese semnificative" privind aceste date incorecte, "Romania trebuie sa fie mai atenta", scriu expertii CE.

Raportul mentioneaza si inghetarea fondurilor SAPARD in Romania in iulie 2008, "in urma misiunilor de audit care au descoperit deficiente serioase in sistemul de management si control".

"Doar cand CE va conchide ca planul de actiune al autoritatilor romane a fost implementat corect, va lua in considerare reluarea platilor", se arata in raport.

Intre timp, Comisia a deblocat plata fondurilor SAPARD, care mai pot fi cheltuite pana la sfarsitul anului.

In ceea ce priveste fondurile structurale si agricole care au inceput sa fie alocate Romaniei si Bulgariei la sfarsitul anului 2007, urmand sa ajunga la cateva miliarde de euro pe an, Bucurestiul nu a sesizat in 2008 niciun caz de nereguli sau suspiciuni de frauda, spre deosebire de Sofia, care a raportat sase cazuri ce ar putea afecta in total aproximativ un milion de euro.

In topul cazurilor de frauda cu fonduri UE se claseaza insa vechi state membre - de exemplu Germania avand de dat inapoi aproape 580 milioane de euro din fondurile structurale, alte 119 milioane fiind pierdute definitiv.

Italia trebuie sa ramburseze CE peste 400 milioane de euro din acelasi tip de fonduri, iar Spania si Marea Britanie aproximativ 250 milioane. Urmeaza Portugalia cu 98 de milioane si Grecia cu 45 de milioane, Belgia avand de dat inapoi 15 milioane, alte 12 milioane fiind irecuperabile.

In cazul in care sumele sunt pierdute definitiv, Comisia Europeana acopera daunele impreuna cu statele membre.