Romania, obligata sa accepte expertiza tehnica de la Grupul Visegrad

Romania are nevoie de experienta celor zece state care au aderat in Uniunea Europeana in mai 2004, in special pentru a evita greselile de forma sau de fond pe care acestea le-au facut. Aceasta a fost principala concluzie a conferintei "Experienta statelor din Grupul Visegrad la un an de la aderarea la UE", organizata ieri la Bucuresti de Ministerul Integrarii Europene (MIE). "Grupul Visegrad", format din Polonia, Cehia, Slovacia si Ungaria, a fost creat in februarie 1991 pentru a facilita accesul acestor state in NATO si in UE. Daca in 1991 Romania era cunoscuta drept "tara mineriadelor", acum exista sansa recuperarii acestui handicap istoric prin aderarea promisa in 2007 sau 2008.
Tema principala a discutiilor cu oficialii celor patru state a fost modalitatea in care Romania se va adapta statutului de observator activ in institutiile europene, pe care l-a primit in urma semnarii Tratatului de Aderare, pe 25 aprilie, la Luxemburg. Din cele zece state care au aderat la Uniunea Europeana in 2004, doar patru au reprezentante diplomatice la Bucuresti, astfel incat impunerea Grupului Visegrad ca interfata in discutiile purtate a fost o decizie normala, potrivit ambasadorului polonez Jacek Paliszewski.


Fara frustrari!

Prioritatea MIE in acest moment este proiectarea unui sistem de coordonare a formarii deciziilor si pozitiei Romaniei in diverse aspecte ale negocierilor curente din institutiile europene, potrivit ministrului Ene Dinga. "Speram ca in scurt timp sa avem acest centru de coordonare, pentru ca, de acum, interesele Romaniei pot fi promovate si aparate activ in dezbaterile din institutiile europene", a spus Dinga.

Michal Komada, secretar al Directiei de afaceri europene din Ministerul slovac de Externe, le-a sugerat oficialilor romani sa invete cat mai mult din perspectiva de observator si sa lase la o parte frustrarea ca nu au inca drept de vot in organismele europene. "Recomandarea mea este sa utilizati aceasta perioada in toate privintele, astfel incat momentul aderarii sa fie cat mai usor", a declarat Komada.


Expertii sunt pregatiti

Dinga spune ca vor fi 1.400-1.500 de experti romani care vor participa periodic, la Bruxelles, la reuniunile grupurilor si sub-grupurilor Comisiei Europene sau ale Consiliului European, sub coordonarea MIE.

"Reprezentantii Romaniei la institutiile europene vor fi dintre cei care au negociat si care cunosc problematica europeana din interior si in amanunt. Ne vom asigura ca specialistii nostri vor fi dintre cei care cunosc toata istoria negocierilor, astfel incat toate negocierile care urmeaza sa se produca pe probleme de acquis comunitar sa fie cunoscute si conceptual, si istoric", potrivit lui Dinga. Acesta a asigurat opinia publica de capacitatea institutionala a ministerului de a pregati si de a asigura pregatirea permanenta a expertilor.

In schimb, prezenta celor 35 de parlamentari romani in forul legislativ comunitar va fi supervizata de Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

Potrivit unui oficial de rang inalt din MAE, ministerul va incerca sa impuna criterii riguroase de selectie, pentru a se asigura ca parlamentarii de la Bucuresti au abilitati diplomatice, incercand sa evite numiri pe baza algoritmului si a influentelor politice.

Parlamentarii romani vor fi primiti cu statut de observatori incepand cu sesiunea din toamna, dupa ce, initial, Parlamentul European hotarase amanarea acestui moment pana in ianuarie 2006, cel mai devreme.


Restante rezolvate

Un alt subiect al discutiilor a constat in ceea ce diplomatii numesc "socul aderarii" si modalitatile de "recuperare" ulterioara. Jozsef Veress, secretar de stat al cancelariei prim-ministrului Ungariei, spune ca s-au facut greseli in perioada de preaderare ale caror efecte au fost indreptate in graba in acest interval de un an. Astfel, peste 2.000 de functionari publici au fost regrupati intr-o structura publica special creata pentru implementarea Planului National de Dezvoltare (PND) - strategia conform careia orice stat membru isi aloca resursele din fondurile structurale. "Dupa un an, ne dam seama ca cerem prea multe acte celor care vor sa acceseze fonduri comunitare. Vom reduce birocratia si vom scadea la 25% cota de cofinantare pe care firmele beneficiare vor fi obligate sa le aloce proiectelor cu finantare europeana", a declarat Veress.

Romania si Ungaria pregatesc pentru luna octombrie o reuniune la nivel guvernamental pentru a-si pune in acord PND-urile. Potrivit planului de buget al Uniunii Europene, Romaniei ii sunt alocate fonduri structurale in valoare de 11 miliarde de euro in perioada 2007-2009.


Apar beneficiile

In privinta consecintelor economice, Polonia se declara foarte multumita, dupa ce functionarea sistemului de subventii a calmat cea mai mare problema legata de aderare: scepticismul fermierilor. "In mod neasteptat, cei mai mari beneficiari sunt fermierii, exporturile de produse agricole catre statele membre au crescut cu aproape 50% in ultimele 12 luni," a declarat Paliszewski. Totusi, rata somajului in Polonia inca graviteaza in jurul valorii de 19% si nu sunt mari sanse de redresare in viitorul apropiat.

Komada spune insa ca saltul economic substantial inregistrat de Slovacia in ultimii ani nu are nici o legatura cu procesul de aderare, ci este consecinta directa a reformelor structurale incepute in 1998. "Ar trebui sa va concentrati pe capacitatea interna de a face reforme", a fost sfatul lui Komada catre oficialii romani. Miroslav Somol, adjunct al ministrului industriei si comertului din Cehia, spune ca nu s-au inregistrat efecte spectaculoase dupa aderare, din moment ce economia ceha era integrata in sistemul UE. "75% din exporturi mergeau catre Uniunea Europeana inainte de mai 2004, iar dupa aceasta data proportia a crescut la 86%," a declarat Somol.

Gardianul