Alegeri cruciale pentru supravietuirea Ucrainei

Vineri, 23 Mai 2014, ora 11:37
1266 citiri
Alegeri cruciale pentru supravietuirea Ucrainei

Peste 36 de milioane de alegatori sunt chemati la urne - duminica, 25 mai, in Ucraina - pentru a-si alege presedintele, dupa luni de criza politica in care fuga fostului sef al statului Viktor Ianukovici si escaladarea violentelor au adus tara aproape in pragul unui razboi civil, comenteaza France Presse.

Acesta este al saselea scrutin prezidential de la proclamarea independentei fostei republici sovietice in 1991. Invingatorul, ales pentru un mandat de cinci ani, va deveni al cincilea presedinte ales al Ucrainei, Leonid Kucima, cel de-al doilea presedinte al Ucrainei independente castigand in doua randuri alegerile.

Numele celor 21 de candidati sunt inscrise pe buletinele de vot, dar doi au anuntat deja ca se retrag din cursa prezidentiala.

Miliardarul prooccidental Petro Porosenko este considerat marele favorit in sondaje cu peste 30% din intentiile de vot, cu mult in fata fostului premier Iulia Timosenko (6%), figura centrala a "revolutiei portocalii" din 2004. In urma lor, ceilalti 17 candidati sunt creditati cu mai putin de 4% fiecare din optiunile electoratului.

Scrutinul, apreciat drept crucial de catre Occident si ironizat de Rusia, care il compara cu un exercitiu de democratie "in bubuitul tunurilor", va incepe la ora locala 08:00 (05h00 GMT) si se va incheia la 20:00 ora locala (17h00GMT).

Nicio participare minima nu este ceruta pentru validarea scrutinului, in urma modificarii in luna martie a legii electorale. Altfel spus, o eventuala imposibilitate de a deschide birouri de vot in zonele controlate de rebeli prorusi nu este de natura sa invalideze scrutinul.

Daca niciun candidat nu intruneste peste 50 % din sufragiile exprimate, al doilea tur este prevazut sa aiba loc dupa trei saptamani, in 15 iunie, pentru candidatii clasati pe primele doua locuri ale scrutinului.

Primele rezultate oficiale vor fi anuntate incepand de la miezul noptii

Trei institute independente vor publica primele sondaje la iesirea din birourile de votare. Primele rezultate oficiale vor fi anuntate incepand de la miezul noptii (21h00 GMT).

Candidatul cu prima sansa - Petro Porosenko - are 48 de ani. Miliardar, numit si 'Regele ciocolatei' datorita afacerilor in domeniu, fiind proprietarul holdingului de dulciuri Roshen, cu o avere estimata la 1,6 miliarde de dolari, el este singurul oligarh care nu a ezitat sa-si puna deschis puterea financiara si mediatica - cu postul tv Kanal5 - in serviciul miscarii contestatare proeuropene la Kiev care a dus la caderea presedintelui Viktor Ianukovici.

Cota sa de popularitate (33% in intentiile de vot) a crescut rapid in pofida trecutului sau de transfug: el a fost unul dintre fondatorii Partidului Regiunilor, formatiunea lui Viktor Ianukovici, si ex-ministru al economiei in regimul acestuia. Daca va fi ales presedinte, Porosenko promite sa "reglementeze problema cu Rusia in trei luni".

Iulia Timosenko (53 de ani) a reaparut in prim-planul scenei politice ucrainene in februarie, dupa eliberarea sa din inchisoare, unde o trimisese justitia ex-presedintelui Ianukovici.

Luand cuvantul dintr-un scaun cu rotile, in fata multimii care isi plangea mortii in urma represiunii sangeroase din Maidan, "doamna de fier" a politicii ucrainene a avut parte de o primire diferentiata. De atunci, ea si-a multiplicat declaratiile-soc, a lansat o miscare de rezistenta impotriva agresiunii ruse si promite aderarea la UE, insa popularitatea sa este in cadere libera (6% in intentiile de vot). Imbogatita in tumultul anilor postsovietici, cu un trecut plin de zone de umbra, ea promite o lupta necrutatoare impotriva oligarhilor si chiar a "treia revolutie", daca nu va fi aleasa.

Serghei Tighipko (54 de ani), ex-bancher prorus, este creditat cu 4% din intentiile de vot. El vrea sa restabileasca relatiile economice cu Rusia in pofida crizei fara precedent intre cele doua state, pe care unii observatori o califica drept "razboi nedeclarat".

Fost bancher si miliardar, el a fost directorul de campanie al lui Viktor Ianukovici, care a dus in 2004 la 'revolutia portocalie' si la infrangerea candidatului sau. Dupa ce se distantase apoi de acesta, Tighipko s-a alaturat din nou taberei lui Ianukovici, devenind vicepremier si initiind o foarte nepopulara reforma a pensiilor. Singurul candidat cu greutate deschis prorus, el a deplans intr-un interviu acordat AFP faptul ca nu-si poate duce campania din motive de securitate in regiunile separatiste din est, unde insurgentii inarmati nu recunosc legitimitatea alegerilor prezidentiale ucrainene.

Printre ceilalti candidati se afla Anatoli Gritenko, fost ministru al apararii si sustinator al aderarii Ucrainei la NATO, care estimeaza ca Vladimir Putin a lansat al treilea razboi mondial si propune masuri radicale pentru a face fata agresiunii ruse, dar este creditat doar cu 4% din intentiile de vot.

Mihailo Dobkin, fost guvernator al fostei capitale ucrainene Harkov, a sustinut violentele impotriva manifestantilor proeuropeni la Kiev. Dupa ce a cochetat cu idei separatiste, el se prezinta la 44 de ani ca partizan al unei Ucraine unite, in pofida urmaririlor judiciare al caror obiect este pentru atingere adusa integritatii teritoriale a tarii (2% credibilitate in fata electoratului).

Ultranationalistul Oleg Tiagnibok (43 de ani) - liderul partidului Svoboda - a reusit sa se impuna pe scena politica datorita rolului sau in miscarea Maidan, in pofida reputatiei sale de antisemit. Disciplina partidului sau si serviciul de ordine al acestuia, eficient in protejarea manifestantilor in fata fortelor de ordine ale lui Ianukovici, au permis mai multor membri ai formatiunii sale sa intre in guvernul provizoriu, dar el insusi a intrat intr-un con de umbra in ultimele saptamani.

Dmitri Iaros (42 de ani), liderul miscarii ultranationaliste paramilitare Pravai Sektor, este acuzat de 'terorism' de catre rusi. Miscarea lui a radicalizat contestarea din Maidan cu cockteiluri Molotov, contribuind la caderea lui Ianukovici si este considerat fascist in regiunile proruse ale tarii.

Ucrainenii aleg supravietuirea tarii

Ducandu-se la urne, ucrainenii nu aleg doar un nou presedinte. Intre riscul scindarii, presiunea Rusiei si a soldatilor sai comasati la frontiera, precum si cvasifalimentul economiei, in alegeri se decide de fapt insasi existenta, daca nu chiar supravietuirea, tarii.

Occidentul, sustinator al miscarii de contestare din Maidan si al instalarii la putere a autoritatilor actuale, considera scrutinul o etapa "cruciala" in reglementarea crizei care a degenerat in cea mai grava confruntare diplomatica intre Moscova si Vest de la sfarsitul Razboiului rece.

Rusia, acuzata de Kiev si de Occident de orchestrarea tensiunilor separatiste din est, dezminte orice sustinere logistica a insurgentilor si ironizeaza organizarea unor alegeri prezidentiale in bubuitul tunurilor.

Invingatorul in alegeri va putea conta pe imprumutul celor 27 miliarde de dolari, promis de FMI, Banca Mondiala si UE, dar va trebui sa initieze reforme dificile si nu intotdeauna populare.

Candidatii au parcurs Ucraina in lung si in lat, cu exceptia regiunilor din est, unde au loc confruntari frecvente intre trupele guvernamentale si militiile proruse. Operatiunea "antiterorista", departe de a permite Kievului sa reia controlul asupra acestor regiuni cu 7 milioane de locuitori, este considerata un esec, rezultatele ei permitand insurgentilor sa-si extinda controlul. Comisia electorala a avertizat deja ca votul ar putea sa nu aiba loc in 10 zone din regiunile Lugansk si Donetk, privand scrutinul de aproape 2 milioane de potentiali alegatori.

Alegatorii din Crimeea, peninsula atasata la Rusia dupa ocuparea ei de catre forte rusesti si dupa un referendum nerecunoscut de comunitatea internationala, pot teoretic sa paraseasca regiunea si sa voteze la birouri electorale din sudul Ucrainei.

#alegeri Ucraina, #conflict Rusia Ucraina, #presedinte Ucraina , #Rusia