Pe cine ajuta retragerea sanctiunilor pentru Rusia? Europa, pe punctul de a face o mare greseala

Vineri, 04 Martie 2016, ora 13:45
6882 citiri
Pe cine ajuta retragerea sanctiunilor pentru Rusia? Europa, pe punctul de a face o mare greseala
Foto: Kremlin

Franta, Italia si Ungaria au dat deja semne ca in vara ar putea insista pentru eliminarea sanctiunilor impuse Rusiei de catre Uniunea Europeana pe tema crizei din Ucraina.

Principalul argument al liderilor din cele 3 state este cel al pierderilor economice suferite de diverse sectoare in urma intreruperii relatiilor cu traditionalul partener din est, dar in mare parte acestea ar putea fi false, argumenteaza Vladislav L. Inozemtsev, intr-un editorial din Atlantic Council.

Argumente false

Problema sanctiunilor economice impuse Rusiei si cea a embargoului adoptat de Moscova ca raspuns la acestea au starnit dezbateri aprinse in ultimele luni.

Cu toate acestea, profesorul Inozemtsev de la Scoala de Inalte Studii Economice din Moscova crede ca premisele de la care pleaca sustinatorii ideii de retragere a sanctiunilor sunt false.

Moscova a precizat ca embargoul impus produselor alimentare din UE este posibil sa fi creat pierderi de 20 de miliarde de euro numai in 2015 in randul producatorilor europeni.

Lucrurile s-ar putea sa nu stea tocmai asa, crede economistul rus. Contra-sanctiunile rusesti au afectat 41% din exporturile agricole ale Lituaniei si 18-19 procente din cele ale Estoniei, Finlandei si Poloniei, dar producatorii din aceste tari au gasit intre timp alte piete de desfacere.

In plus, produsele agricole conteaza in proportie de 30% din volumul total al exporturilor din aceste tari, pierderile rezumandu-se la doar 2 miliarde de euro, in vreme ce exporturile de produse agro-alimentare din UE au inregistrat anul trecut o crestere cu 7,3 miliarde euro.

Reluarea comertului cu Rusia nu va fi in stare sa schimbe radical peisajul economic din UE, iar alti factori s-ar putea dovedi mult mai importanti, sustine Inozemtsev.

Saracie lucie

In primul rand, Rusia este scufundata intr-o criza economica care a redus dramatic puterea de cumparare a populatiei.

In 2015, veniturile reale ale rusilor de rand s-au diminuat cu 10%, ceea ce ii face pe acestia sa cautea cele mai ieftine marfuri din piata, o caracteristica care nu poate fi atribuita produselor agro-alimentare din Europa.

Reintrodusa pe piata din Rusia, mancarea produsa in UE ar fi necompetitiva din pricina pretului, iar cota de piata detinuta de produsele europene inainte de 2014 s-ar putea sa nu mai fie atinsa asa curand.

Aceasta si pentru ca Moscova a inlocuit marfurile importate din UE cu produse similare livrate de tari din America Latina sau de China, ceea ce face ca, pe aceasta nisa, competitia se fie acerba.

Pe scurt, ridicarea sanctiunilor ar putea creste nivelul exporturilor Europene in Rusia cu 15-20 de procente, dar castigul ar fi prea neinsemnat pentru a justifica o schimbare radicala de atitudine fata de Moscova.

Investitii amanate

Un alt sector vizat de sanctiuni este cel al hi-tech, cu aplicatii in industria petroliera, aparare si industria aerospatiala.

Sanctiunile au avut efect, unele proiecte de comunicatii prin satelit fiind amanate de catre rusi ca urmare lipsei componentelor necesare pentru derularea investitiilor.

Dar sanctiunile nu sunt responsabile in totalitate pentru scaderea cu 45% a exportului de tehnologie din Europa pe piata ruseasca inregistrat intre 2013-2015.

Unele companii petroliere din Rusia au pus la sertar multe investitii in exploatarea resurselor offshore care se dovedeau prea putin profitabile.

In plus, guvernul de la Mosciova incearca acum sa stroarca cat mai multi bani de la companiile din sectorul gaze/petrol pentru a acoperi deficitul bugetar, asa ca reluarea exporturilor de tehnologie ar avea prea putine sanse sa creasca cererea pentru astfel de echipamente.

Investitiile in mijloace fixe din Rusia au scazut cu 8 procente in cursul anului trecut, iar prognoza pentru anul acesta indica o reducere a acestora cu inca 10%, ceea ce nu lasa loc de prea multe sperante pentru companiile hi-tech din Europa.

Mai mult, prabusirea pretului petrolului a provocat si o scadere ingrijoratoare a vanzarilor de echipamente tehnologice, automobile sau bunuri de consum.

Din noiembrie 2015, rusii aloca cel putin 30% din salarii numai pentru asigurarea hranei, reducand de asemenea sperantele in privinta cresterii vanzarilor unor marfuri europene (unele dintre acestea fiind oricum neafectate de regimul de sanctiuni sau de embargoul dictat de Moscova).

O tara in genunchi

O alta masura restrictiva care a avut un efect dureros entru economia Rusiei a fost blocajul impus bancilor si corporatiilor rusesti pe piata financiara internationala.

Companiile rusesti, atat cele financiare, cat si cele nefinanciare, au fost nevoite sa achite credite de 160 de miliarde dolari in perioada 2014-2015, fapt ce a redus considerabil nivelul investitiilor derulate de acestea.

Lovitura a fost cu adevarat dureroasa, daca este sa tinem cont ca, inainte de anexarea Crimeii, multe firme din Rusia apelau mai des la creditele oferite de bancile occidentale decat la cele din sistemul bancar intern.

Retragerea sanctiunilor economice ar putea reprezenta, din acest punct de vedere, o veste buna pentru rusi, contribuind la o imbunatatire a soldului de cont curent al tarii.

Numai ca modificarile intervenite in ultimii ani afecteaza sansele unei reveniri in forta a Rusiei pe pietele financiare internationale.

In urma cu 2 ani, Rusia era o tara cu o crestere economica de 1,3%, indicele RTS al pietei de capital era situat la 1450 de puncta, iar pretul barilului de petrol de 107 dolari oferea destule oportunitati de investitii.

Astazi, Rusia este o tara marcata de un declin economic de 3,7% inregistrat in 2015, indicele RTS a pierdut 650 de puncta din valoare, iar pretul petrolului este de aproximativ 30 de dolari/baril, elemente care fac ca multe companii straine sa se retraga de pe aceasta piata.

Nivelul creditelor neperformante a crescut ingrijorator de mult, iar bancile din Europa nu vor acorda prea multe credite populatiei sau unor companii care deja figureaza in lista rau platnicilor.

Chiar si ridicarea sanctiunilor nu ar avea efect in redresarea pietei financiare din Rusia pentru cativa ani de acum incolo.

Washingtonul dicteaza

Nu in ultimul rand, daca liderii tarilor europene discuta o data la 6 luni problema mentinerii sau a retragerii sanctiunilor aplicate Moscovei, Washingtonul nu aplica acelasi calendar.

Astfel, chiar daca Bruxellesul va permite bancilor europene sa acorde din nou credite pe piata din Rusia, acestea ar viola regimul sanctiunilor mentinut de Washington.

Aceasta le-ar expune la sanctiuni dictate de institutiile americane, afectand operatiunile lor denominate in dolari, ceea ce reprezinta o parte cruciala in activitatea oricarei institutii financiare globale.

Prin urmare, nu sunt mari sanse ca bancile europene sa acorde credite unor banci si companii din Rusia prezente pe lista neagra a Washingtonului, care oricum este mai bogata decat cea intocmita de liderii UE.

Ridicarea sanctiunilor economice pentru Rusia pare lipsita de sens din punct de vedere economic: un astfel de gest nu va restaura cooperarea dintre UE si Rusia la nivelul anterior. Singurul lucru care ar justifica o astfel de decizie este reluarea cresterii economice a Rusiei, care ar putea face din Moscova un partener util inca odata pentru europeni.

Dar, ca europenii sa fie indusi in eroare si sa-si subjuge principiile politice de dragul unor iluzorii beneficii economice ar fi o greseala prea mare si impardonabila, conchide profesorul Inozemtsev.

#sanctiuni economice Rusia, #relatii economice Rusia UE, #sanctiuni Washington , #Rusia