Rusia - China, o relatie complicata. De ce e obligat Putin sa se uite spre Est

Orientarea inspre Est a Rusiei a inceput in 2014, dupa ce politica agresiva a Kremlinului in relatia cu Ucraina a atras sanctiuni economice din partea Occidentului.

Prezentata prima data ca o relatie comerciala intre cele doua mari tari din grupul BRICS, legatura Rusia-China pare mai mult o alianta politica decat una comerciala, afacerile majore nefiind punctul forte dintre cele doua state, arata CNBC.

Retorica politica

Substanta economica din relatia Moscova-Beijing este destul de diluata, adevaratul liant fiind de ordin politic, cred analistii consultati de postul american.

"In ultimii ani, China a devenit, ce-i drept, o piata de export pentru marfurile rusesti, dar nivelul acestora nu depaseste, totusi, 10 procente din totalul exporturilor din Rusia, avand un impact mai redus decat cel al pietei europene", arata William Jackson, economist pentru piete emergente la Capital Economics.

De cealalta parte, China exporta doar 2% din marfurile sale pe piata din Rusia. Un produs usor vandabil pare energia, rusii livrand zilnic 50.000 de barili de petrol prin oleoductele care merg spre China.

Alte marfuri cautate de chinezi sunt minereurile metalifere si carbunele, sustine Chris Weafer, analist Macro Advisory. Iar aici se cam opreste relatia comerciala dintre cele doua tari.

Politic, in schimb, cele doua state impartasesc destul de multe puncte comune, dar chiar si asa, structura sociala din Rusia si China, precum si celebra lipsa de incredere existenta intre cele doua tari, fac dificila o relatie mai stransa, arata Guo Yu si Daragh McDowell, doi analisti ai Verisk Maplecroft.

"Moscova ramane suspicioasa la orice proprietate straina din economia sa, fapt care se dovedeste frustrant pentru mediul de afaceri din China", considera McDowell.

Pe bani putini

2014 a reprezentat si un moment in care s-a inregistrat o crestere a nivelului investitiilor directe realizate de China in Rusia, dar acestea sunt totusi la un nivel destul de redus, comparativ cu forta financiara a Beijigului.

Pare ca liderii chinezi au ales sa investeasca in capacitati energetice care servesc intereselor de moment ale Beijingului, precum realizarea unui gazoduct al Gazprom sau construirea fabricii LNG de la Yamal.

Chiar si din perspectiva datoriilor externe ale Rusiei, reprezentand 14 procente din PIB-ul tarii, China nu a parut interesata sa investeasca in obligatiuni emise de guvernul de la Moscova.

Din cele 500 miliarde de dolari pe care Rusia le-a contractat de pe pietele financiare externe, doar 50 de miliarde sunt detinute de alte state, iar China nu pare sa se numere printre acestea, sustine Chris Weafer.

Ce-i drept, Moscova a incercat sa creeze o infrastructura financiara propice atragerii banilor din China, un bun exemplu fiind emiterea obligatiunilor denominate in yuani din 2015, dar pentru investitorii din tara vecina acest lucru nu pare indeajuns.

"In timpul unui forum din Rusia, o femeie de afaceri din China a precizat: Stim ca va plac banii nostri, dar pe noi nu prea ne placeti", aminteste McDowell.