Criza si-a facut loc in casele europenilor

Peste jumatate (58%) dintre cetatenii UE resimt in plan personal consecintele crizei fiananciare mondiale, potrivit concluziilor unui sondaj Eurobarometru, iar mai mult de doua treimi din populatia blocului comunitar sustine masurile coordonate ale statelor membre pentru combaterea crizei.

Numai 39% dintre cetatenii europeni considera ca guvernele celor 27 de state membre au derulat, pana in prezent, suficiente masuri anticriza, in timp ce 81% dintre respondenti sustin ca actuala criza va avea consecinte importante asupra economiei Uniunii Europene, potrivit unui comunicat transmis marti de Parlamentul European, care prezinta concluziile unui sondaj Eurobarometru derulat in perioada ianuarie-februarie.

Totodata, peste doua treimi din populatia UE considera ca masurile discutate in prezent la nivelul blocului comunitar, precum mai buna coordonare a politicilor economice si financiare si consolidarea prerogativelor de supraveghere financiara ale forurilor europene, sunt eficiente.

Cetatenii europeni au mai multa incredere in forurile UE (17%) decat in guvernele nationale (14%) in ceea ce priveste identificarea si aplicarea de solutii eficiente pentru combaterea crizei, insa forul G8 al celor mai mari opt puteri economice ale lumii se bucura de increderea a 25% dintre respondenti. 

UE este considerata cel mai putin capabila sa gestioneze criza in Marea Britanie (6%), Suedia (8%) si Danemarca (9%), in timp ce sondajele releva ca grecii, polonezii si cipriotii au cea mai mare incredere in organismele comunitare (26-28% dintre cei chestionati s-au pronuntat in favoarea solutiilor UE).

Grupul G8 este considerat cel mai "capabil" de olandezi, germani si suedezi (34-36%) si a obtinut cele mai nefavorabile voturi din partea respondentilor din Malta, Romania si Irlanda (10%, 11% si, respectiv, 12%).

In ceea ce priveste beneficiile aduse de adoptarea monedei unice europene, concluziile sondajului Eurobarometru sunt indecise. Un procentaj de 44% dintre respondentii din UE considera ca euro a atenuat efectele negative ale crizei, iar 39% dintre cei chestionati considera ca valuta nu a atins acest obiectiv. Rezultatele au variat semnificativ de la un stat membru la altul si in aceasta chestiune.

Astfel, in timp ce slovacii au cea mai mare incredere in moneda unica, sondajul relevand ca 66% dintre respondentii din Slovacia considera ca euro a atenuat consecintele crizei, numai 27% dintre britanici impartasesc aceasta opinie (Marea Britanie nu face parte din zona euro).

In ceea ce priveste preferinta pentru euro sau moneda nationala a fiecarui stat, media calculata la nivelul UE indica niveluri similare de incredere in moneda unica si cele locale, de 45% in ambele cazuri.

In Portugalia, 62% dintre respondenti considera ca moneda nationala pe care o utilizau inainte de intrarea in zona euro, escudo, ar fi atenuat mai eficient efectele crizei, in timp ce 72% dintre slovaci considera ca euro ofera o mai mare siguranta. In Ungaria, 61% dintre cei intervievati ar fi preferat euro ca moneda nationala in perioada crizei, la polul opus situandu-se Bulgaria, unde moneda unica are o sustinere de numai 17%, potrivit sondajului Eurobarometru.