Investitorii se tem ca Slovenia ar putea urma calea Ciprului

Randamentul obligatiunilor Sloveniei a atins un nivel record, iar investitorii se tem ca tara ar putea urma Cipru devenind urmatorul stat din zona euro care necesita ajutor financiar, dupa ce noul guvern instalat la Ljubljana nu a reusit sa calmeze temerile.

Premierul sloven, Alenka Bratusek, a promis, intr-un discurs in Parlament, ca guvernul, instalat de circa o saptamana, va consolida bancile cu probleme si va imbunatati situatia finantelor publice, astfel incat Slovenia sa nu devina a sasea tara din zona euro care trebuie ajutata cu imprumuturi externe, scrie Bloomberg.

Liderii europeni incearca sa limiteze extinderea crizei datoriilor care a adus cel mai recent Cipru in situatia de a primi sprijin extern pentru a evita colapsul financiar. Lipsa detaliilor despre cum va incerca guvernul sloven sa rezolve problemele tarii a impins randamentul obligatiunilor pe zece ani in dolari la un nivel record, intr-o perioada in care statul trebuie sa se imprumute de pe pietele internationale.

Risc crescut de pierderi pe depozite in Slovenia

"Evolutia din Cipru a cauzat temeri ca Slovenia va avea dificultati sa vanda obligatiuni in lunile urmatoare, in timp ce incearca sa-si recapitalieze sectorul bancar si sa treaca de la finantarea deficitului bugetar din surse locale la finantarea de pe pietele externe, cu un risc crescut de pierderi pe depozite", a scris Gillian Edgeworth, economist-sef la UniCredit Londra, intr-o nota catre clienti.

Randamentul pentru obligatiunile in dolari cu scadenta in 2022 ale Sloveniei a urcat cu 0,56 puncte procentuale, la 6,34%, potrivit datelor Bloomberg. Costul asigurarii datoriei tarii impotriva riscului de default a avansat cu 0,49 puncte procentuale miercuri, la 3,27%.

Þarile de la periferia zonei euro, precum Malta, Luxembourg si Slovenia au incercat sa se distanteze rapid de criza bancara care a fortat Cipru sa accepte un acord pentru imprumuturi de 10 miliarde de euro de la zona euro, in schimbul unei restructurari dure a sectorului bancar.

Economia Sloveniei s-a confruntat cu doua recesiuni in ultimii patru ani, situatie care a crescut numarul falimentelor. Bancile au in portofolii credite neperformante echivalente cu 20% din PIB.

Slovenia are nevoie de finantare externa de circa 3 miliarde de euro in acest an, iar bancile de capital suplimentar de 1 miliard de euro, potrivit unui raport FMI.