Asteptam un Frexit?

Din Bucuresti, observam o oarecare asemanare intre turul doi al prezidentialelor programate pentru duminica in Franta si turul doi al prezidentialelor desfasurate in noiembrie 2000 in tara noastra.

Aveam atunci de ales intre ultra-nationalistul Corneliu Vadim Tudor si Ion Iliescu, despre care unii analisti spuneau ca nu mai are alti simpatizanti, in afara celor care l-au votat in turul unu: 36,35%.

Francezii au de ales duminica intre populist-nationalista Marine Le Pen, care in ultimele zile creste in sondaje, si independentul Emmanuel Macron, iesit in primul tur pe locul 1, dar la un scor strans.

In noiembrie 2000, intrarea in turul doi a capeteniei nationalismului nostru extremist a cutremurat intregul spectru politic, de la stanga la dreapta. Si atunci s-a petrecut imposibilul: cei mai inversunati adversari ai lui Ion Iliescu - dreapta politica - s-au aratat atat de ingroziti in perspectiva presedintelui patriotard, incat au hotarat cu totii sa-l sustina cu tot dezgustul pe Ion Iliescu. Intre doua rele, este mai bun raul cel mai putin rau.

Simpatizantii PNL, PNTCD, UDMR, PD l-au votat scrasnind din dinti pe Iliescu, doar ca sa nu iasa cumva castigator C.V. Tudor. Si n-a iesit.

In opinia mea, Franta se afla intr-o situatie oarecum asemanatoare. Zic oarecum pentru ca, desi Marie Le Pen nu este preferata sondajelor, o parte a presei o da de pe acum castigatoare.

Dar raul mai putin rau se cunoaste si inca mai este timp ca fortele politice care inteleg pericolul nationalismului sa-l sustina pe candidatul Emmanuel Macron, indiferent daca-l simpatizeaza sau nu, daca-i accepta sau nu viata privata, daca ii apreciaza meritele sau nu.

Este in mana electoratului sa respinga accesul la Elysee al ultra-nationalistei, capabile sa arunce Franta in haos.

Zic haos, pentru ca doamna Le Pen propune un program duplicitar, cu vizibile intentii ascunse si cu posibile efecte demolatoare nu numai in propria tara, ci si in restul Europei, poate chiar la noi.

Europeanul care are curiozitatea sa citeasca cele 14 capitole ale programului ramane ingrozit. Sunt propuse "negocieri" cu celelalte tari din UE pentru ramanerea Frantei in Uniune sau nu, pentru revenirea la moneda nationala si renuntarea la euro, pentru transformarea politicii agricole comunitare intr-o politica agricola nationala, pentru instaurarea de noi criterii de subventii. Se observa vadit intentiile agresiv antieuropene.

Cateva exemple mi-au sarit in ochi. Se vorbeste acolo in termeni ...citeste mai departe despre "Asteptam un Frexit?" pe Ziare.com