Controversata cariera a fondatorilor Napster, doi vizionari de ideile carora au profitat doar ceilalti

Napster a devenit, la putin timp dupa lansarea sa acum 15 ani, in iunie 1999, firma despre care se vorbea cel mai mult si una dintre companiile cu cea mai mare crestere din istorie. Fondatorii, Shawn Fanning si Sean Parker, au fost catalogati "cool". Insa gloria Napster nu a durat mult.

Casele de discuri i-a amenintat cu procese, sustinand ca tehnologia peer-to-peer, care facea pirateria mai usoara, era la fel de periculoasa si ilegala ca si consumul de droguri. In 2001, o instanta a decis ca Napster facilita pirateria. Firma a intrat in faliment, iar marca a fost vanduta, scrie The Economist.

Ce au mai facut antreprenorii Fanning si Parker

Devenind Anticristul industriei muzicale, Fanning si Parker au incercat in cei 15 ani sa-si repare imaginea si sa lanseze noi proiecte, cu rezultate diferite. Parker a spus ca supravietuirea "tragediei" Napster le-a dat o "rezistenta nenaturala".

Astazi, este, pe departe, faimos datorita ochiului format pe oportunitati si a unui stomac puternic. El si-a facut un obicei din a fi eliminat dintr-o companie, numai ca sa se implice in alta. Parker a fondat Plaxo, o "agenda" digitala, insa i-a fost cerut, de investitori, sa paraseasca aceasta firma. Apoi a fost presedinte la Facebook, insa si aici i s-a cerut sa plece, fiind arestat pentru detinere de cocaina (insa nu a fost condamnat niciodata).

Implicare lui Parker in Facebook i-a adus miliarde. In "The Social Network", un film despre evolutia companiei, rolul sau este interpretat de Justin Tiimberlake, ce-i scoate in fata vanitatea si lacomia. Insa indrazneala sa a dat roade de multe ori. Cand a auzit de Spotify, un serviciu suedez de streaming de muzica, a trimis o scrisoare lunga fondatorului, Daniel Ek, dintr-un bar, in care i-a prezentat ideile pentru firma. El a fost inclus in conducerea Spotify si a contribuit la extinderea serviciilor in America.

Fanning a fost imaginea Napster, aparand, singur, pe coperta revistei Time. Insa, pentru ca a fost cel mai introvertit dintre cei doi, i-a fost mai greu sa se reintoarca. El a renuntat la facultate pentru a avea timp sa perfectioneze software-ul pentru Napster, si avea si timiditatea unui programator, ceea ce a facut ca declaratia sa din fata comisiei juridice a Senatului sa fie si mai dureroasa.

Dupa Napster, Fanning a incercat sa dezvolte un serviciu de gestionare a drepturilor din industria muzicii, Snocap, insa casele de discuri nu s-au aratat interesate, iar succesul avut de Apple cu iTunes i-au pecetluit soarta. Snocap a "ars" fondurile si a fost inchis. Cel mai mare succes post-Napster al lui Fanning a fost Rupture, o retea sociala pentru gameri, pe care a vandut-o in 2008 pentru 15 milioane de dolari. Insa un an mai tarziu, el a fost concediat. In 2010, el s-a numarat printre fondatorii Path, o retea sociala pentru terminale mobile, care nu a devenit foarte populara.

Incercarile de revenire ale celor doi fondatori ai Napster arata cat de greu poate fi de atins idealul de "antreprenor in serie". Succesul dintr-un startup poate face atragerea de fonduri si talente mai usoara la urmatoarea incercare, insa poate face si ca antreprenorii sa gandeasca, gresit, ca firma a avut succes datorita lor, si nu datorita conditiilor din piata si a lansarii la momentul oportun, a spus William Sahlman de la Harvard Business School.

Chiar si Steve Jobs de la Apple, considerat cel mai mare antreprenor tech din perioada moderna, nu a avut succes cu a doua sa firma, NeXT, unde producea computere puternice. Pentru Parker, Napster i-a adus si unele raspunderi: cand a participat la intalnirea cu executivii caselor de discuri pentru a ajuta Spotify sa negocieze acordurile de licente muzicale in America, el a iesit repede in evidenta, umbrind Spotyfy. "Ai venit aici cu avionul tau? Eu am avionul meu dinainte de Napster", a strigat seful unei case de discuri in fata lui Parker.

In 2012, Fanning si Parker s-au reunit pentru a lansa Airtime, un serviciu de video-chat. Acesta inca nu este functional, iar viitorul sau este incert. Totusi, Bob Pittman, seful firmei de media Clear Channel, care este in conducerea Airtime, a argumentat ca, in ciuda diferitelor rezultate antreprenoriale ale celor doi, "au o influenta asupra industriei, care nu este recunoscuta", oferind multe sfaturi pentru ideile altora.

Desigur, ei au identificat mai devreme decat trebuia, potentialul social al internetului si abilitatea acestuia de a-i strange impreuna pe cei cu interese comune, cum ar fi muzica. Napster a inspirat "economia partajata", in care aplicatia este negociatorul dintre persoane. Printre succesele post-Napster se numara Airbnb, un serviciu de inchiriere de camere, si Lyft si Uber, unde poti gasi un loc intr-o masina cu un anumit itinerariu. Dupa ce a convins o generatie de consumatori ca muzica trebuie si poate fi oferita gratis in online, efectul Napster este simtit si in versiunea basic a Spotyfy, care ofera utilizatorilor un numar nelimitat de melodii, atat timp cat ei accepta si reclame.

Dezavantajul primului venit

Napster face parte, astfel, dintr-o lunga lista de companii pioniere care au schimbat tehnologia numai pentru ca altii sa obtina profit. Fenomenul a fost prezent in industria tipografica, in secolul al XV-lea, unde inventatorul sau, Johannes Gutenberg, a murit falit. De la Motorola si telefoane mobile, la Napster si browsere - si, cine stie, pe lista ar putea include si Bitcoin si moneda digitala - istoria este plina de personalitati care nu au avut parte de beneficiile propriilor inventii.

Parker a spus ca situatia de acum ii aduce aminte de cea din 1999, cand succesul unor startup-uri gen Napster atragea o multime de tineri cu semnul dolarului in privire, insa cu numai cateva idei noi: cineva i-a prezentat, recent, o clona a Plaxo, a precizat el.

O lectie pentru cei care incearca sa-i imite pe Parker si pe Fanning este aceea ca succesul este mai mult decat dorinta de a fi bogat. Iar alta este ca un prim esec nu trebuie sa-i descurajeze. La 33, respectiv 34 de ani, Fanning si Parker inca au timpul si determinarea de a fi mult mai creativi.