Dosarul Ierusalim: Implicatii regionale privind mutarea ambasadei SUA

Putini se asteptau ca promisiunile majore facute de catre Donald Trump, privind Orientul Mijlociu, in timpul campaniei sale electorale, sa fie realizate dupa preluarea mandatului de presedinte al SUA, insa retragerea Washingtonului din acordul nuclear iranian si mutarea ambasadei americane de la Tel Aviv la Ierusalim contrazic acest lucru.

Mutarea ambasadei, spunea Trump in timpul campaniei, va fi "ultimul pas ce trebuie facut pentru pace", insa ceea ce presedintele american nu a spus este ca, pentru indeplinirea acestui fapt, trebuie sa existe un proces de pace, el fiind intrerupt inca din 2014, atunci cand Israelul a decis sa continue constructiile de colonii in Ierusalimul de Est, pe care il controleaza inca din 1967, ca urmare a Razboiului de Sase Zile.

Cu toate acestea, palestinienii si o parte insemnata a comunitatii internationale privesc Ierusalimul de Est ca viitoarea capitala a statului palestinian, in contextul in care se va pune in practica solutia "celor doua state". Elocventa in acest sens este Rezolutia Consiliului de Securitate al ONU din 1980, care a condamnat anexarea Ierusalimului de Est de catre Israel, neacceptand propunerea statului evreu de la acea data de a declara Ierusalim drept capitala.

Dar, in martie 2018, Trump anunta ca Statele Unite isi vor muta ambasada "in timp foarte scurt", ceea ce a starnit o serie de reactii de nemultumire din partea unor parteneri precum Turcia, Autoritatea Palestiniana sau Iordania, in timp ce puternicul cleric siit din Irak, Muqtada al-Sadr, un apropiat al Iranului, a declarat ca un asemenea gest ar echivala cu un razboi indreptat de americani impotriva Islamului.

Toate aceste reactii survin pentru ca decizia arata ca SUA recunosc Ierusalimul drept capitala a statului evreu, punand capat unui consens vechi de 70 de ani.

Relevanta Palestinei

Orientul Mijlociu este cuprins de o serie de conflicte, precum cel din Libia, Yemen, Irak sau Siria, dezvoltate dupa interventia SUA din Irak, in 2003, si dupa Primavara Araba, creand un vid de putere care a readus Arabia Saudita si Iranul in lupta directa pentru hegemonie regionala, context in care relevanta discursului regional privind Palestina este extrem de importanta.

Pentru a limita capacitatea de proiectie a puterii iraniene, sauditii si-au legitimat politicile regionale prin faptul ca detin custodia locurilor sfinte de la Mecca si Medina, fiind totodata sunniti si arabi, pozitionand Iranul siit si persan in postura de actor periferic ...citeste mai departe despre "Dosarul Ierusalim: Implicatii regionale privind mutarea ambasadei SUA" pe Ziare.com