Falimentul pentru natiuni, un concept readus in centrul atentiei

Disputele juridice recente ale Argentinei cu privire la intrarea acestei tari in incapacitate de plata in 2001 au readus in prim plan nevoia de a reglementa modul in care tarile pot recurge la faliment.

FMI propusese in acest sens un "mecanism de restructurare a datoriilor suverane" (MRDS) in 2002, dar initiativa nu s-a concretizat din cauza opozitiei Statelor Unite, scrie Financial Times.

Totusi, tot mai multi specialisti, atat din mediul de afaceri, cat si din cel al politicilor publice, doresc reinceperea discutiile oficiale pe aceasta tema, dupa ce o Curte Federala din New York a hotarat in noiembrie 2012 ca Argentina trebuie sa plateasca fara nici o alta intarziere datoria catre fondurile speculative, a carei valoare totala se ridica la 1,3 miliarde de dolari, potrivit The New York Times.

Mai mult, Curtea Federala a hotarat ca tara nu poate sa faca plati catre orice alt creditor pana cand aceasta datorie nu va fi platita, ceea ce a pus Argentina in pericolul de a intra din nou in incapacitate de plata.

Criza datoriilor suverane din zona euro creste temerile la nivel international

Criza datoriilor suverane din zona euro a aratat de asemenea ca mecanismele in vigoare nu functioneaza eficient.

"O serie de probleme din zona euro ar putea fi prevenite daca am avea un mecanism bine pus la punct", a declarat Anne Krueger, fost economist-sef al Bancii Mondiale, prim director-adjunct in cadrul FMI si initiatoarea MRDS.

In cazul Argentinei a fost utilizata o clauza de "tratament egal", prin care tarii i se putea interzice sa plateasca creditorii datoriei restructurate in cazul in care ii ignora pe cei care au refuzat restructurarea acesteia.

Desi acest litigiu se afla in acest moment in recurs, la Curtea Suprema a SUA, decizia a provocat agitatie printre expertii din domeniu.

"Ramificatiile ar putea fi uriase. (N.r. MRDS) ar fi trebuit adoptat atunci cand a fost propus si ar fi o idee buna sa fie din nou luat in considerare", a declarat un reprezentant al unui fond de investitii.

In cazul in care Argentina nu va plati datoria catre fondurile speculative, Bank of New York, care se ocupa de platile Argentinei, ar putea fi acuzata in SUA de incalcarea legii.

Implementarea acestui "mecanism de restructurare a datoriilor suverane" ridica insa problema vointei politice. Implicarea FMI pe aceasta tema va fi strans legata de sprijinul pe care statele membre cele mai importante, in special SUA, l-ar acorda acestei initiative.

Insa pentru ca SUA sa sustina aceasta initiativa este necesar acordul Congresului, care este mai degraba suspicios la a accepta ca reglementarile unei institutii internationale sa prevaleze normelor SUA cu privire la falimente.

Structura supranationala a UE ar putea usura adoptarea anumitor prevederi ale SDRM, dar zona euro a preferat pana acum o pozitie moderata, prin utilizarea unor clauze contractuale care sa faciliteze restructurarea datoriei pentru toate bondurile guvernamentale emise de catre zona euro.

Unii experti sustin insa ca pe viitor, in cazul in care criza zonei euro va continua, s-ar putea realiza un mecanism special adaptat acestei regiuni.

"(N.r. Mecanismul) ar trebui din nou luat in calcul", a declarat un reprezentant al Cleary Gottlieb, firma de avocatura care a reprezentat majoritatea guvernelor care au recurs la o restructurare a datoriei, incluzandu-le pe cele ale Greciei si Argentinei.

"Am auzit vorbindu-se tot mai mult in Europa despre un astfel de mecanism de restructurare a datoriilor suverane, si cred ca acest caz (n.r. al Argentinei) il va aduce in prim plan", a concluzionat acesta.