Lituania: Doi economisti in cursa pentru presedintie

Cine o va inlocui pe sefa statului, Dalia Grybauskaite? Fostul ministru al Finantelor Ingrida Simonyte si candidatul independent Gitanas Nauseda sunt castigatorii primului tur de scrutin al alegerilor din Lituania.

Cetatenii celui mai mare stat baltic au fost chemati la urne pentru a reglementa succesiunea politica a Daliei Grybauskaite. Presedintele nu mai poate candida dupa doua mandate de cate cinci ani.

Potrivit comisiei electorale de la Vilnius, candidatul independent Gitanas Nauseda a obtinut in jur de 31 la suta din voturi, iar fostul ministru al Finantelor Ingrida Simonyte in jur de 30 la suta.

Cei doi candidati intra in turul doi, care va avea loc in paralel cu alegerile europene din 26 mai.

Ingrida Simonyte este sustinuta de conservatorii lituanieni, fara sa fie membra de partid. Candidata in varsta de 44 de ani este cunoscuta pentru simtul ei acid al umorului si pentru angajamentul fata de egalitatea in drepturi a homosexualilor.

Tocmai de aceea, are priza mai ales la electoratul tanar, liberal si urban. Simonyte se opune insa clar unei divizari intre populatiile urbane si rurale: "Noi nu putem izola capitala Vilnius de restul tarii", a spus Simonyte recent in campania electorala.

Candidatul independent Gitanas Nauseda, un economist in varsta de 54 de ani, a promis in timpul campaniei electorale ca va construi un "stat social". De asemenea, doreste sa se implice pentru un dialog mai eficient intre diferitele clase sociale din Lituania.

Nauseda a castigat notorietate prin pozitii clare pe teme economice si financiare.

Candidatul de centru-stanga si premier in exercitiu, Saulius Skvernelis, s-a clasat doar pe locul trei, cu 20%. Dupa aflarea rezultatului, el a anuntat ca va demisiona in iulie: "Faptul ca nu am reusit sa ajung in turul doi reprezinta evaluarea mea ca politician", a declarat Skvernelis intr-o emisiune a televiziunii lituaniene.

Toti trei, Simonyte, Skvernelis si Nauseda, au o orientare pro-europeana. In dezbaterile televizate, ei au sustinut ferm apartenenta la UE si NATO a fostei republici sovietice. Presedintele este titular al deciziilor de politica externa in sistemul politic al Lituaniei, ceea ce e de mare importanta, mai ales in ceea ce priveste relatiile cu Rusia invecinata.

Dupa anexarea Crimeii de catre Moscova, Lituania a reintrodus in parte serviciul militar, iar in statul baltic a fost stationat un batalion NATO multinational sub conducerea Germaniei. ...citeste mai departe despre "Lituania: Doi economisti in cursa pentru presedintie" pe Ziare.com