Unirea cu Basarabia, intre discursuri despre suflet romanesc si tradatori de tara si perspective pragmatice

Si daca o singura casa de peste Prut are un roman in ea, atunci e datoria Romaniei sa ii fie alaturi, intr-un moment in care dusmanii mai mari ai tarii nu mai vin din afara, ci din interior, aici unde exista si buni romani, si tradatori de tara. O spune academicianul Alexandru Surdu, intr-un discurs cu tonalitati patriotice, pentru ca asa cerea momentul, o sedinta solemna a Academiei Romane, unde discursurile nationaliste au lasat loc si celor mai pragmatice, sustinute de Dan Dungaciu si Maia Sandu.

La Academia Romana s-a vorbit, luni, cu o zi inainte de 27 martie, ziua istorica a unirii Romaniei cu Basarabia din acea vreme, despre sufletul romanesc si despre romanii care nu traiesc in tara, dar simt sincron cu tara, despre iubirea de patrie si corolarul ei, tradarea de neam si tara, s-au spus cuvinte mari, s-a citat din cronicari si chiar s-au recitat versuri.

Au fost si discursuri pragmatice si trebuie mentionati aici Dan Dungaciu si Maia Sandu, liderul Opozitiei de la Chisinau preferand sa vorbeasca mai degraba despre importanta vocatiei europene, pe ambele maluri ale Prutului.

Prilejul a fost dat de o sedinta solemna, la care au participat academicieni si politicieni de pe ambele maluri ale Prutului. Totul, sub privirea patriarhului Daniel, care a tinut si discursul final, in care a amintit despre "unirea din suflet".

S-a aplaudat la scena deschisa la Academie. Cele mai multe ovatii le-a primit academicianul Alexandru Surdu, profesor de filosofie, dupa un discurs inflacarat, cu tente nationaliste, cumva pliat, desigur, pe fiorul unionist al momentului.

Sunt mai multe categorii de romani: sunt romani romani, romani neromani si tradatori de tara

"Nu trebuie sa uitam o alta vorba inteleapta: in ziua de azi, cand nu avem razboaie, cei mai mari dusmani ai romanilor sunt romanii", a spus de la pupitrul Academiei Alexandru Surdu.

In contextul in care puterea politica de la Bucuresti a decis sa reia initiativa legislativa de incriminare a defaimarii de tara, academicianul Alexandru Surdu a vorbit, si el, despre romanii care nu simt cu suflet romanesc.

"Sunt mai multe categorii de romani: sunt romani romani, romani neromani si tradatori de tara", a asumat Surdu, de la pupitrul Academiei Romane.

A si explicat ce anume intelege prin tradatorii de tara: "Aproape ca nu ne mai temem de nimeni - cine are curajul sa se atinga de granitele noastre, cand suntem aparati de cea mai puternica armata a lumii? Dar cine ne apara de noi insine, de ce ...citeste mai departe despre "Unirea cu Basarabia, intre discursuri despre suflet romanesc si tradatori de tara si perspective pragmatice" pe Ziare.com