Povestea de succes a tarilor nordice

Tarile mai mici sunt adesea mai avangardiste, atunci cand vine vorba despre reformele guvernamentale. Si daca avem deja exemplul Marii Britanii, care a inflorit in anii '80 gratie politicilor lui Margaret Thatcher si a privatizarilor, astazi, tarile nordice sunt pe val.

Si pe buna dreptate. Suedia, Danemarca, Finlanda si Norvegia dau lectii nu doar Europei si SUA, ci intregii lumi, in privinta taxelor, a sistemului de pensii, de educatie si nu numai.

Cele patru tari din nordul Europei ocupa primele locuri in clasamentele economiilor lumii, realizate de organizatiile internationale:

Sursa: The Economist

Nu a fost asa intotdeauna. De exemplu, in Suedia, din cauza doctrinei de stanga care a dominat multe decenii scena politica, PIB-ul s-a dublat intre anii '60 si '80 si a ajuns la 67% in 1993. Taxele cresteau incontinuu, iar mediul privat era sufocat. Daca in 1970, Suedia ocupa locul patru in clasamentul celor mai bogate tari din lume, in 1993 coborase pe locul 14. Modelul economic nu era sustenabil.

"Statul social este minunat din cele mai multe puncte de vedere. Dar are o singura problema: nu ni-l permitem", declara in 1990, istoricul danez Gunnar Viby Mogensen, citat de The Economist.

Si in prezent, sistemul social consuma resurse importante: aproximativ 30% din persoanele active lucreaza in sistemul public, fata de o medie de 15% in tarile OECD (Organizatia pentru Dezvoltare Economica si Cooperare).

Reteta succesului: calea de mijloc

Insa cheia succesului nordic nu este liberalismul agresiv, ci o combinatie intre economia deschisa si investitiile publice in capitalul uman. Au investit mai ales in zona inovatiei si a incluziunii sociale, acolo unde se imbina cel mai bine abordarea sociala si competitivitatea.

Si iata ca, in prezent, Danemarca se lauda cu una dintre cele mai libere piete ale muncii din Europa, in care femeile muncesc cot la cot cu barbatii (72% dintre femei sunt active, fata de 79% dintre barbati). Statul suedez permite parintilor sa isi trimita copiii la scoli private pe banii publici, in timp ce Finlanda incurajeaza sustinut inovatia si antreprenoriatul.

Cum reusesc sa gaseasca resurse? Diferenta este modul de raportare: modelul economic porneste de la individ, nu de la stat, promovand responsabilitatea fiscala, libertatea de alegere si competitia, nu indatorarea. Si functioneaza. Toate cele patru tari beneficiaza de ratinguri de tara maxime, datoriile publice situandu-se sub media zonei euro. In Suedia, deficitul bugetar a ajuns la 0,3% din PIB, iar nivelul taxelor pentru companii este de 22%, cu mult sub nivelul din SUA.

Public vs. privat

Nordicii au fost pragmatici si in privinta sistemului de servicii publice. Atata timp cat ele functioneaza, iar beneficiarii lor sunt multumiti, nu conteaza cine le ofera. Danemarca si Norvegia permit mediului privat sa conduca spitale publice. In Suedia exista un sistem universal de vouchere scolare, care permit scolilor private sa concureze cu cele publice. De asemenea, Danemarca foloseste sistemul voucherelor scolare, cu care elevii pot urma scoli private, parintii achitand doar diferenta de cost.

Suedia a gasit o solutie pentru un sistem de pensii adaptat la realitatea secolului 21, in care speranta de viata creste invers proportional cu natalitatea. Este o combinatie intre sistemul public folosit de Romania si alte tari europene si sistemul pensiilor private. Indivizii cotizeaza cu 16% din venit. Chiar daca banii se ruleaza de la generatie la generatie, asemenea sistemului public pe care il cunoastem, pensionarii sunt platiti ca in sistemul privat, in functie de cat au cotizat.

Calcularea platilor in functie de salarii si speranta de viata confera flexibilitate. Daca populatia imbatraneste sau scade nivelul veniturilor, se corecteaza si platile, impiedicand colapsul sistemului.

In Danemarca, Codul muncii permite companiilor sa concedieze cu usurinta angajatii, insa ei sunt preluati imediat de organizatii care ofera suport si training pentru reintegrare.

Multe beneficii pentru mediul privat, insa statele nordice pastreaza echidistanta: au rezistat tentatiei de a interveni pentru protejarea unor companii gigant. Suedia a lasat producatorul auto Saab sa falimenteze, iar Volvo este acum detinut de chinezi.

Mai multa disciplina

In plus, utilizarea tehnologiei si transparenta nu sunt doar notiuni intalnite in discursurile politicienilor. Performantele guvernului si ale institutiilor publice sunt urmarite cu atentie de cetateni. Suedia ofera acces liber la documentele oficiale. Politicienii sunt blamati in presa daca lasa bicicletele pentru limuzine. Iar tehnologia a ajuns pana la Fisc: cetatenii isi pot plati taxele cu un simplu SMS.

Sursa: The Economist

Totusi, nu trebuie exagerat. Modelul nordic este departe de perfectiune. Cheltuielile publice sunt inca ridicate, iar nivelul taxelor inca determina unele companii sa isi mute afacerile peste granite. Prea multi oameni, mai ales imigranti, sunt asistati social.

Dar lectia care trebuie invatata tine de aspectele practice, pentru ca dovada exista: mecanismele pietei se pot integra in sistemul social pentru a creste performanta si bunastarea tuturor.