Pretul energiei inlocuieste forta de munca ieftina ca moneda de schimb pentru investitii straine

Pretul petrolului scade pe zi ce trece; boomul inregistrat de catre gazele de sist a redus pretul gazelor naturale in Statele Unite la o treime din pretul din Franta; Germania a facut apel la Suedia pentru sustinerea extinderii minelor de carbune, iar eforturile Uniunii Europene de a trece la energia eco intampina dificultati. Pentru companiile care se intreaba unde sa se localizeze, lumea s-a intors cu susul in jos.

Ieftinirea energiei duce la ieftinirea fortei de munca. Timp de doua decade, cea mai puternica forta a globalizarii industriale a fost diferenta dintre salariile platite e catre tarile dezvoltate si cele din China. Aceasta a determinat marile industrii (textila, de electronice etc) sa mute productia din fabricile costisitoare din Statele Unite si Europa in tari in care oamenii muncesc mai mult pentru salarii mai mici, apreciaza Financial Times.

Acum, cand diferentele salariale dintre nord si sud devin tot mai mici, diferenta de costuri pentru energie se accentueaza. Salariile din China s-au ridicat la mai mult de jumatate din cele din SUA, conform Grupului de Consultanta din Boston. Intre timp, preturile energiei au scazut, iar tarile care produc petrol Opec nu au reusit sa opreasca declinul. Cateva tari norocoase, printre care si SUA, au numai beneficii din aceste doua trenduri.

Desi combustibilul ieftin ar trebui sa fie benefic pentru orice tara dependenta din punct de vedere al energiei, castigurile nu sunt impartite frateste. Beneficiarul cel mare este SUA, datorita gazelor de sist. Nu doar ca tot mai multe companii revin in State cu forta de munca, dar au si avantajul gazelor ieftine. Asta ajuta numeroase industrii, cum sunt cea chimica, cea a aluminiului si cea a otelului. Europa a pariat gresit; pe termen lung, scumpirea combustibililor fosili ar propulsa energia curata, insa pentru moment, companiile europene au doar de suferit din aceasta cauza si sunt nevoite sa sa mute in locuri mai accesibile.

"In prezent, in Europa nu se fac investitii mari consumatoare de energie", a declarat Dieter Helm, profesor de politica energetica la Universitatea din Oxford. "De ce ai plasa o noua investitie intr-un loc in care atat energia, cat si forta de munca sunt costisitoare si auto-provocate?"

Migrarea companiilor europene in Statele Unite

Tarile europene au incercat sa se axeze mai mult pe energiile regenerabile. Germania si-a propus ca pana in 2050 sa foloseasca astfel de energii in proportie de 80% si a redus taxele percepute in industria grea, in ciuda presiunilor Uniunii de a reduce subventiile.

Chiar daca tarile europene ar schimba tactica, nici o economie puternica nu se poate compare cu Statele Unite, care au avantajul gazelor de sist. In momentul in care SUA va incepe sa exporte gaze naturale lichefiate catre Europa, va ramane in continuare avantajata. Diferentele devin tot mai evidente in alte aspecte; daca intre 2006 si 2011 salariile asiaticilor au crescut cu 5,7%, iar cele din economiile dezvoltate cu doar 0,4%, productivitatea a crescut la randul sau.

Din aceasta cauza, companiile migreaza catre Statele Unite. Una dintre ele este compania nemteasca de chimicale BASF, care s-a mutat in proportie de 25% in SUA si intentioneaza sa se dezvolte si in Coasta Golfului. Gazele naturale ii vor furniza nu doar energia, dar si materia prima pentru chimicale. O alta companie, de aceasta data austriaca, Voestalpine, isi construieste o filiala de 500 de milioane de euro in Texas.

Astfel, tarile europene vor fi nevoite sa constientizeze ca forta de munca ieftina este o cale pentru a obtine energie ieftina si sa reduca taxele, care oricum determina marile companii sa migreze, indiferent de masura in care depind sau nu de energie.