Strategia portilor deschise: Tara care-si doreste cat mai multi refugiati cu putinta

Suedia, o tara care a apelat constant la acordarea vizelor de munca pentru straini, este si unul din statele europene care a primit fara retineri un numar masiv de refugiati in ultimul an.

Pentru nordici, sosirea imigrantilor se dovedeste un adevarat antidot in fata imbatranirii populatiei, poate si aceea oficialii de la Stockholm, desi au depasit cota de refugiati stabilita de CE, se arata in continuare dispusi sa preia mai multi, relateaza Bloomberg.

Cu zambetul pe buze

"Daca vom reusi sa imbunatatim conditiile de primire si sa grabim procesul de integrare al celor nou-veniti, am putea deveni tara europeana care trece de provocarea imbatranirii populatiei cu zambetul pe buze", a comentat situatia ministrul Muncii Ylva Johansson.

In momentul in care cel mai mare flux de imigranti pe cap de locuitor se adauga la cresterea natalitatii, tristul peisaj demografic din statul scandinav pare sa se insenineze brusc.

Populatia Suediei este de asteptat sa atinga 11,5 milioane in 2030, fata de 10 milioane cat numara in prezent.

"Pe termen lung, odata ce acesti oameni isi vor gasi de lucru si vor incepe sa plateasca taxe, situatia se va imbunatati. Efectele se revad deja in raportul dependentei de varsta", a explicat Knut Hallberg, economist in cadrul Swedbank.

In Europa, procentul de populatie de peste 65 de ani din Suedia este depasit doar de cel din Germania si Italia. Totodata, tara se confrunta cu un procent redus, doar 15,5%, de adolescenti si copii sub 15 ani, media europeana fiind de 15,8%.

In cautarea slujbelor

Preluarea refugiatilor de catre Suedia nu se face fara anumite greutati, iar gasirea slujbelor pentru cei nou-veniti este una dintre acestea.

Rata de angajare a persoanelor nascute in afara tarii este de aproape 66 de procente, in timp ce localnici sunt angajati in proportie de 86%.

Acordarea unor salarii reduse pentru cei nou-veniti ar putea reprezenta un factor care sa-i determine mai repede pe angajatori sa caute forta de munca in randul grupurilor de refugiati.

Dar, in conditiile in care multi dintre acestia nu au o educatie avansata, Suedia va trebui sa cheltuiasca destul de mult si cu scolarizarea lor.

Guvernul a prezentat deja un set de programe educative si de integrare rapida in piata muncii a refugiatilor.

Acestea vor genera cheltuieli de 1,8 miliarde de coroane numai in 2016, in total urmand sa ajunga la 2,5 miliarde pana in 2018.

Acceptarea imigrantilor ar putea sa diversifice chiar si piata de export a Suediei, considera unii specialisti. In prezent 58% din exporturile Suediei se opresc in interiorul Uniunii Europene.

Andreas Hatzigeorgiou, economist sef la Camera de Comert din Stockholm crede ca acest lucru se poate schimba odata cu sosirea valului de refugiati.

"Economia globala a ajuns intr-un stadiu in care companiile au nevoie de persoane cu o buna cunoastere a unei piete inainte de a o aborda.

O astfel de persoana are cunostinte despre preferintele publicului si o retea de relatii pe care o poate pune la lucru", explica Hatzigeorgiou.

In schimb, guvernul de la Stockholm se pregateste sa puna restrictii mult mai dure in legislatia privind imigrarea directa a fortei de munca.

"Cred ca este o decizie nefericita a guvernantilor. Exportul si comertul international sunt doua pietre de temelie pentru locurile de munca din Suedia si pentru cresterea economica.

Daca imigrantii vor avea un efect pozitiv asupra exporturilor este posibil sa se intample la fel si in piata muncii de aici", crede economistul sef al Camerei de Comert din Stockholm.