Mizele summit-ului UE de miercuri. De ce se teme BCE?

Liderii Europei ar trebui sa gaseasca, miercuri, o modalitate de a scoate Europa din criza datoriilor care ameninta chiar si sistemul financiar global. Daca gresesc, insa, nimeni nu va mai putea repara dezastrul financiar care va urma, iar Banca Centrala Europeana nu isi permite un astfel de risc.

Oficialii BCE se tem ca, in incercarile lor de a construi o uniune monetara mult mai buna, liderii europeni o vor distruge cu mana lor, scrie Bloomberg.

Ei trebuie sa convinga rapid pietele ca pot preveni un colaps financiar in Grecia si raspandirea crizei la tari mai mari, precum Franta sau Italia. De asemenea, ei trebuie sa recastige increderea investitorilor ca nu vor lasa sistemul financiar sa se prabuseasca.

Divergentele intre oficiali

Presedintele francez, Nicolas Sarkozy, a propus strangerea sumei necesare de aproximativ 3 trilioane de euro, de la Banca Centrala Europeana, singura institutie care poate promite aceasta suma, si sa fie credibila in acelasi timp.

Pe de alta parte, oficialii bancii centrale, sustinuti de cancelarul german Angela Merkel, se impotrivesc. Ei nu vor sa se angajeze in programul de salvare fara sa rezolve unele probleme cheie in zona euro, precum lipsa unei autoritati fiscale unice care sa aiba puterea de a impune disciplina asupra statelor membre.

Astfel de reforme ar insemna revizuirea tratatului care ar putea dura ani de zile, spun oficialii BCE, iar banca centrala nu ar mai putea asigura sustinere prea curand, astfel incat Europa sa puna capat crizei datoriilor.

Asadar, sunt mari sanse ca liderii Europei sa puna la incercare rabdarea pietelor cu inca un pachet de salvare neadecvat, in cazul in care ajung la o intelegere.

In plus, extinderea Fondului European de Stabilitate Financiara, analizata in cadrul summit-ului, ar putea insemna sporirea creditarii sau capacitatii sale de garantare pana la 1 trilion de euro, o suma mica in raport cu nevoia de recapitalizare a bancilor si de protejare a guvernelor aflate in dificultate in fata atacurilor de pe piete.

Perspectiva BCE

Tensiunea de pe piete a generat o crestere a costurilor de imprumut pentru banci si companii, intr-un moment in care indicatorii economici tradeaza o alta posibila recesiune, punand in percol pozitiile fiscale ale guvernelor indatorate.

Pentru a creste increderea pietelor, banca centrala ar trebui sa scoata suficienti bani incat sa garanteze toate obligatiunile emise de Grecia, Portugalia, Irlanda, Spania, Italia, Franta si Belgia.

Facand asta, BCE ar putea incuraja guvernele sa fie si mai iresponsabile.

Italia, spaima BCE

In ceea ce priveste Italia, in cazul in care cresterea sa economica se stabileste in jurul valorii de 2,6%, asa cum a prevazut Fondul Monetar International, tara trebuie sa realizeze intai un surplus de buget de 1,9% din PIB pentru a-si impiedica gradul de indatorare sa creasca.

Daca rata de crestere scade la 1 procent, insa, Italia va avea nevoie de un surplus de pana la 3,6% din PIB, echivalentul a 26 de miliarde de euro anual.

La un moment dat, BCE va fi nevoita sa intervina, lucru pe care l-a facut deja prin achizitia de bonduri guvernamentale in valoare de 169,5 miliarde de euro.

Astfel, cu cat mai mult va dura criza, cu atat mai mari vor fi costurile si cu atat mai coplesita va fi chiar si BCE, iar toate aceste evenimente ar putea genera o recesiune globala mult mai grava decat cea din 2008 si 2009.