Colapsul economic pandeste Turcia (The New York Times)

Manifestantul din strada, care arunca cu pietre, si investitorul cu experienta sunt rareori in unanimitate, dar acesta este cazul acum in Turcia, remarca publicatia The New York Times.

Atat demonstrantii, cat si investitorii straini se tem ca noile cladiri-turn si centre comerciale din Istanbul nu doar vor urati metropola de pe malurile Bosforului, ci sunt si neviabile din punct de vedere economic, citata de portalul Uainfo.

In ultima saptamana, bursa de valori turca a scazut cu 9%, in timp ce ratele la dobanzi sunt in crestere. Lira turca a slabit in ultimele luni cu 8%, iar in zilele de la inceputul protestelor - cu 1%.

De fapt, o mana de investitori si economisti avertizeaza de mai bine de doi ani ca boom-ul economic din Turcia ar putea sa se incheie printr-un colaps dureros, ca si in alte cazuri cand boom-ul s-a bazat "pe munti de datorii".

Pana de curand, avertismentele cu privire la Turcia erau ignorate, subliniaza The New York Times. Cresterea economica a Turciei se ridica la 5% pe an, bugetul e in ordine, iar principalii indicatori pot sa faca fata competitiei cu cei din Germania.

In momentul de fata, premierul turc Recep Tayyip Erdogan crede ca poate face fata crizei politice datorita prosperitatii economice. Insa din ce in ce mai multi analisti declara ca probleme economice sunt posibile in Turcia.

In ultimii ani, Turcia a fost invadata de sute de miliarde de dolari in credite pe termen scurt: investitorii straini cauta active cu randament mai mare. Cu acesti bani se construiesc cladiri, care irita "coalitia mica, dar crescanda de intelectuali laici, activisti de stanga si specialisti de inalta calificare".

Expertii se tem ca acesti "bani fierbinti" ar putea la fel de repede sa migreze din Turcia, ceea ce ar putea declansa o criza valutara si prabusirea pietei imobiliare, fapt extrem de periculos pentru bancile turcesti.

Ziarul american pune la indoiala ca deja criza a ajuns in Turcia. Si totusi odata cu inceputul protestelor se observa o zguduire vizibila a sectorului financiar turcesc. Analistii recomanda sa fie urmarit cursul de schimb al lirei, ceea ce reflecta atitudinea investitorilor straini fata de Turcia.

Expertii sunt alarmati in special in legatura cu doi factori. In primul rand, in acest an, sectorul privat din Turcia va trebui sa atraga finantare externa de ordinul a 221 de miliarde de dolari (echivalentul a 25% din PIB-ul Turciei). In al doilea rand, guvernul premierului Erdogan a anuntat un program ambitios de obiective de infrastructura, cum ar fi un nou pod peste Bosfor, un nou aeroport etc - cu un cost de 400 miliarde de dolari (mai mult de jumatate din PIB).

Analistul Richard Segal (Jefferies, Londra) este cel mai preocupat de acumularea ascunsa a datoriei externe a bancilor si companiilor turcesti. Potrivit lui, e ca un "balon urias de datorii".

Cu toate acestea, previziunile anterioare privind explozia bulei turcesti nu s-au adeverit, scrie The New York Times. Banca Centrala a Turciei este constienta de riscuri, tara are o moneda flexibila si mai mult de 100 de miliarde de dolari in rezerve valutare la Banca Centrala.

Dar, toate acestea putin probabil sa calmeze traderii la Londra si New York, care vad haosul din piata Taksim la televizor si care s-ar putea gandi sa gaseasca locuri mai sigure pentru investitiile lor, concluzioneaza autorul articolului, citat de Uainfo.org.