Taxa de protectie? Turcia cere 3 miliarde de euro pe an ca sa tina refugiatii departe de Europa

Negociatorii Ankarei vor ca UE sa plateasca o taxa de 3 miliarde de euro pe an in cadrul acordului bilateral prin care Turcia se angajeaza sa limiteze numarul refugiatilor care traverseaza ilegal granita catre Europa, au dezvaluit surse implicate in negocieri.

"Le-am oferit o suma totala de un miliard, apoi am crescut la 3 miliarde. Acum au inaintat o propunere prin care cer 3 miliarde de euro anual pentru acordul lor in cadrul Planului de Actiune", a marturisit pentru EUObserver un diplomat european implicat in discutii.

Pretentii mari

Planul de Actiune este un document initiat de Bruxelles in care se stabilieste ca tarile membre UE si Turcia sa actioneze in comun pentru a intari granitele dintre cele doua teritorii.

Pe de alta parte, se pare ca turcii nu se multumesc doar cu banii primiti de la Bruxelles.

Chestiunea liberalizarii regimului de vize pentru cetatenii turci a devenit un punct central in cadrul discutiilor purtutate intre cele doua parti, a dezvaluit o a doua sursa.

"Insista pentru acestu lucru, desi masura nu este vazuta cu ochi buni in anumite capitale europene", a recunoscut al doilea interlocutor.

Comisia Europeana a decis sa amane prezentarea raportului anual privind progresele facute de Turcia pentru intrarea in conformitate cu normele UE.

Raportul va fi facut public saptamana viitoare, pe 5 noiembrie, dupa anuntarea rezultatelor alegerilor parlamentare din Turcia.

Concluzii dezastruoase

O copie a raportului initial a ajuns in mainile reporterilor agentiei Reuters care au observat ca observatorii au ajuns la concluzii dezastruoase in privinta Turciei.

Agentia a mentionat ca documentul dateaza dinaintea vizitei Angelei Merkel la Ankara, ceea ce inseamna ca tonul folosit in varianta ce va fi data publicitatii va fi ceva mai calm.

Pana una alta insa, raportorii europeni au notat ca regimul Erdogan face presiuni extraordinare asupra presei si puterii judecatoresti din tara.

Conform raportului initial, in ultimul an, Ankara a adoptat un set de masuri legislative vizand libertatea de exprimare, independenta Justitiei si dreptul la libera asociere care contravin standardelor europene.

"Independenta Justitiei si separarea puterilor in stat a fost subminata in mod considerabil de presiunile politice exercitate asupra judecatorilor si procurorilor", mentioneaza raportul.

Situatia s-a agravat in continuare, in dupa-amiaza zilei de 28 octombrie, politia a descins in sediile a doua televiziuni critice la adresa actualei puteri: Bugun TV si Kanalturk.

Autoritatile de la Ankara sutin ca cele doua posturi TV erau in legatura cu liderul religios Fethullah Gulen, unul dintre opozantii regimului Erdogan, refugiat in Statele Unite dupa ce a fost acuzat de terorism in tara natala.

Observatorii Asociatiei pentru Drepturile Omului au considerat actiunea drept una menita a pune botnita presei critice din Turcia, reprezentand un adevarat "dispret fata de drepturile omului".

Europa pastreaza tacerea

La Bruxelles in schimb, oficialii europeni s-au facut ca nu au vazut nimic. Abia intr-un final presedintele CE, Jean Claude Junker a recunoscut: "Ne-am putea lega de asta, dar cat ne va costa in discutiile cu Turcia?".

Pe fondul tacerii ce domneste in inima UE, comentariile unor oficiali sunt facute doar sub protectia anonimatului.

"In acest moment impodobim bradul de Craciun cu cadouri pentru Erdogan. Nu este ca si cum acesta ar fi cerut Comisiei sa pastreze tacerea asupra acestor subiecte.

Doar ca institutiile europene, ca si unele capitale europene concureaza pentru a vedea cine ii ofera mai mult lui Erdogan pentru a spune apoi ca au rezolvat criza refugiatilor", a explicat o sursa din interiorul CE.

Referindu-se la pretentiile financiare ale Ankarei, aceasta a declarat ca cererea este ca o taxa de protectie ceruta de raketi.

"Este exact aceeasi metoda. Le-am oferit 1 miliard si nu a fost de ajuns. Acum cer 3 miliarde dupa care vor reveni sa ceara mai mult.

Sunt in pozitia in care ei decid daca inchid sau deschid poarta refugiatilor catre Europa, asa ca vor pune presiune pentru a obtine tot mai multe concesii", a explicat oficialul european.

Alti reprezentanti CE sunt de parere ca tacerea liderilor politici europeni este justificata prin prisma dimensiunilor pe care le ia aceasta criza.

"Ascultati-i pe toti. Ascultati-o pe Merkel. Toata lumea spune ca aceasta criza este mai periculoasa decat criza euro. Dimensiunea valului de refugiati ameninta existenta Uniunii Europene", a declarat sursa.

Turcia adaposteste in prezent peste 2 milioane de refugiati sirieni si irakieni. Aproape 10.000 dintre acestia reusesc sa traverseze zilnic granita Turciei cu Grecia sau Bulgaria, de multe ori cu complicitatea granicerilor turci.