Turcia are prea multi dusmani - factori care pot destabiliza tara

Ultimele atacuri teroriste din Turcia i-au pus pe ganduri pe analistii si investitorii din toata lumea. Multiplele provocari cu care se confrunta tara asezata la limita dintre Orientul Mijlociu si Europa se pot transforma intr-o criza economica si geopolitica periculoasa.

Expertii consultati de postul CNBC au subliniat ca Turcia are de infruntat o combinatie toxica de lipsa a reformelor economice, pericole de securitate aparute in urma confruntarii cu militiile kurde si Statul Islamic si o criza masiva a refugiatilor generata de razboiul din Siria.

In acest moment, sentimentul de securitate din Turcia este spulberat de confruntarile cu o multime de inamici aparuti atat in interiorul granitelor, cat si in afara lor.

Despre Turcia se spune ca detine a zecea armata a lumii din punct de vedere a numarului de trupe, dar aceasta se confrunta nu doar cu pericolul terorist reprezentat de Statul Islamic, ci si cu amenintarea reprezentata de gruparile kurzilor rebeli din Siria si Irak: YPG, respectiv PKK.

In iulie 2015, ruperea armistitiului dintre guvernul de la Ankara si PKK a evidentiat cat de vulnerabila este Turcia in fata atacurilor teroriste.

PKK este recunoscuta ca o miscare terorista de catre Ankara si aliatii sai occidentali, iar in spatele activistilor sai sunt puse o multime de atacuri violente.

Cu toate acestea, atentatul de miercuri, 17 februarie din Ankara, soldat cu 28 de morti, a fost pus de oficialii turci in sarcina celuilalt grup de rebeli kurzi, YPG, poate si pentru a justifica pretentiile liderilor turci ca aliatii occidentali sa declare gruparea kurzilor sirieni drept organizatie terorista.

Exista destule speculatii referitoare la faptul ca intentia Turciei de a declansa o operatiune militara la sol in Siria este alimentanta si de intentiile puterii de la Ankara de a elimina riscul aparitiei unui teritoriul autonom kurd chiar la granitele sale.

In acelasi timp insa, nici teroristii Statului Islamic nu au stat cu mainile in san, in seama acestora fiind puse atentatele comise in octombrie si ianuarie in Ankara, respectiv Istanbul, soldate cu 100, respectiv 10 victime.

Atentia oficialilor de la Ankara pare sa fie concentrata mai mult pe pericolul reprezentat de kurzi, chiar daca acest lucru ar putea starni antipatia unor guverne aliate.

Pentru Ankara insa, o izolare fata de vecini, generata de rafuiala cu gruparile rebelilor kurzi, nu mai este un motiv de ingrijorare in acest moment.

"Nici ca le-ar putea pasa mai putin! Temeri de genul acesta nici macar nu sunt incluse in ecuatie", sustine Wolfango Piccoli, copresedintele firmei de analiza de riscuri politice Teneo Intelligence.

Conflict inghetat cu Rusia

Pe langa teroristi si luptatori pentru independenta, Ankara a reusit insa sa isi faca un dusman de temut si in cea mai puternica forta militara din bazinul Marii Negre: Rusia.

Doborarea unui bombardier rusesc care opera pe frontul din Siria, sub acuzatia de a fi violat spatiul aerian al Turciei, i-a atras Ankarei, si in special presedintelui Recep Erdogan, o inversunare crancena din partea Moscovei.

Puncte divergente intre cele doua capitale se inregistrasera inca de la declansarea interventiilor militare ale Rusiei in Siria, dar de aceasta data conflictul inghetat dintre cele doua state pare sa nu gaseasca o punte de dialog.

Din 24 noiembrie, data la care s-a inregistrat incidentul militar dintre fortele aeriene rusesti si aviatia NATO a Turciei, Moscova a impus anularea tuturor rezervarilor facute de agentiile de turism din Rusia in Turcia, revenirea la sistemul de vize pentru cetatenii turci si restrictii pe piata importurilor, in special la alimente.

In ciuda efectelor economice resimtite imediat atat in Turcia, cat si in Rusia, relatiile dintre Vladimir Putin si Recep Erdogan sunt departe de a ajunge la punctul de dezghet.

"Rusia se bucura de faptul ca poate presa Turcia prin intermediul conflictului din Siria", crede Anthony Skinner, director in cadrul Verisk Maplecroft.

Repercusiuni economice

Pentru investitori, toate aceste tensiuni in care s-a scufundat Ankara aduc repercusiuni care ameninta evolutia economica a tarii.

Desi oficialii turci sustin ca au reusit sa depaseasca socul transmis de racirea brusca a relatiilor cu Rusia, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare arata ca sanctiunile impuse de Rusia ar putea diminua cu 0,4% PIB al Turciei.

La aceasta se adauga si costurile generate de criza refugiatilor, Turcia adapostind in acest moment 1,8 milioane de oameni preluati din zonele de conflict din Siria si Irak.

Previziunile guvernului de la Ankara privind cresterea economica a tarii in 2015 si 2016 au sfarsit prin a fi reduse de fiecare data cu cate un procent.

Mai mult, analistii arata ca traiectoria urmata de economia Turciei se poate dovedi nesustenabila, in contextul in care alte probleme stringente ar putea cere o rezolvare rapida.

"In acest moment, retragerea turistilor si complicatiile aparute in relatiile comerciale cu Turcia pot fi absorbite, cata vreme pretul petrolului ramane redus.

Ce este mai important e faptul ca toate aceste provocari - PKK, razboiul din Siria, criza refugiatilor si tensiunile cu Moscova - distrag guvernul de la aplicarea reformelor care ar putea restarta motorul cresterii economice", afirma Wolfango Piccoli, co-presedintele Teneo Intelligence.