Brexit, noua sperietoare a Europei. Care ar fi efectele iesirii Marii Britanii din UE

Regatul Unit este impartit in doua tabere, cu doar cateva luni inaintea referendumului care va stabili daca insula mai ramane sau nu parte a Uniunii Europene. Unii considera ca Marea Britanie ar avea de castigat de pe urma iesirii din UE, in timp ce altii cred ca ar avea de suferit. Adevarul este undeva la mijloc.

Insa, problema nu este deloc simpla, daca e sa luam in calcul ca referendumul se va desfasura chiar inainte ca oficialii cabinetului de la Londra sa negocieze o eventuala iesire din UE, numita de presa "Brexit", potrivit Financial Times.

Statut prea costisitor

Pentru adeptii separarii de clubul de la Bruxelles, problema rezida in special in costurile suportate de britanici pentru apartenenta la UE.

Un studiu derulat in 2010 arata ca minim 5% din PIB al regatului, aproximativ 85 de miliarde de lire sterline, se varsa la fiecare ciclu de alegeri europarlamentare in trezoreria UE.

In acelasi timp, companiile britanice vorbesc de un aport de aproape 6 procente, care ridica cifra contributiei britanice la bugetul Uniunii la 100 de miliarde de lire sterline.

O iesire a Marii Britanii din Uniune nu ar evidentia, in mod sigur, un efect negativ imediat asupra economiei insulare, dar nu acelasi lucru se poate spune si pe termen indelungat.

Dilema caragieleasca pe malul Tamisei

"Ori sa sa revizuiasca, primesc! dar sa nu se schimbe nimica; ori sa nu se revizuiasca, primesc! dar atunci sa se schimbe pe ici pe colo si anume in punctele... esentiale!".

Discursul lui Farfuridi din "O scrisoare pierduta" il face deja pe Caragiale antologic si pentru britanici.

Referendumul pentru independenta Scotiei a aratat ca miscarile nationaliste mizeaza pe pastrarea acelorasi avantaje detinute in prezent si pe eliminarea subordonarii fata de anumite organisme centrale.

Punctul fierbinte al unei eventuale iesiri din Uniune a Regatului Unit il reprezinta accesul liber al marfurilor britanice pe piata continentala. Un astfel de pericol planand asupra economiei insulare ar putea indeparta pentru o perioada buna de timp investitorii, dar si consumatorii fideli ai produselor britanice de pe continent.

Analizele efectuate pana in prezent nu sunt nici ele de mare ajutor, partizanatul unora dintre autori fiind fatis.

"Majoritatea studiilor efectuate sunt lipsite de credibilitate si tind sa exagereze efectele Brexit in functie de pozitia fiecarui autor in parte", considera Mats Persson, directorul Open Europe.

"Pesimistii cred ca Marea Britanie va imbratisa soarta Coreei de Nord odata ce va parasi Uniunea, in timp ce optimistii spera ca insula sa devina un Hong Kong european. Ambele variante sunt nerealiste", mai spune acesta.

O parte dintre analisti cred totusi ca Marea Britanie isi va pastra actualele avantaje date de statutul de membru UE, ca urmare a influentei capitalului strain, chiar si european, in economia locala.

Cu toate acestea, trei puncte cheie raman inca invaluite in ceata, in cazul in care alegatorii din regat vor opta pentru varianta Brexit.

1. Piata unica - merita sa renunti la asa ceva?

Beneficiile economiei britanice de pe urma aderarii la Uniunea Europeana sunt incontestabile: o piata de peste 500 de milioane de locuitori, acces direct la resursele de pe continent etc.

In acelasi timp, reglementarile fiscale diferite din cele 28 de tari transforma Uniunea intr-un labirint legislativ indescifrabil, presarat cu sarcini impovaratoare in anumite zone.

O prima solutie ar fi pastrarea unui loc in Aria Economica Europeana, dupa modelul adoptat de Norvegia. Aceasta pozitie ar asigura accesul pe piata europeana si ar elimina restrictiile impuse in sectoare precum agricultura si pescuitul industrial.

Cu toate acestea, Marea Britanie ar trebui sa plateasca in continuare o contributie consistenta la bugetul UE, fara a mai avea insa si un cuvant de spus in elaborarea politicilor comune.

O a doua varianta este modelul elvetian. Insa, pe masura ce obligatiile se restrang, acelasi lucru se va intampla si cu accesul pe piata unica din interiorul UE.

Ultima varianta presupune o ruptura totala si o separare de restul pietei de consum de pe continent, insa acest lucru ar putea duce la nemultumirea si eventual la dezertarea marilor companii din regat.

2. Contributia bugetara - bani mutati dintr-un buzunar in altul?

Abandonul Marii Britanii ar putea aduce in acest moment o economie de 11 miliarde de lire la bugetul de stat. Pana la finalul actualului mandat al Parlamentului European, cifra s-ar putea ridica la 63 de miliarde de lire, conform prognozei date de Oficiul pentru Buget. La aceste cifre se mai adauga subventiile platite in cadrul politicii comune in Agricultura.

In acest an, cifrele oscileaza intre 3 miliarde de lire si 4,9 miliarde in functie de prognozele emise de Oficiul pentru Buget si Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR).

Pe urmatorii 5 ani, insa, cifra ar urma sa se ridice la un nivel cuprins intre 19 miliarde si 29, 5 miliarde de lire sterline, arata aceleasi surse.

Suma integrala salvata din aceste contributii ar putea ajunge la aproximativ 54 de miliarde de lire in urmatorii ani.

Ar fi destul pentru a asigura costurile taxei de acces pe piata comuna, daca este sa ne referim la contributia cincinala a Norvegiei, intre 2009-2014, de 1,8 miliarde euro pentru acces pe piata europeana.

3. Imigrantii - greu cu ei, dar si mai greu fara ei

Problema imigrantilor este una dintre cele mai spinoase in Regatul Unit, iar partizanii separarii de UE sustin ca, odata semnat actul de iesire, Marea Britanie va putea controla mult mai eficient fluxul de imigranti din statele de pe continent.

Insa acest aspect al liberei circulatii a persoanelor se anunta unul care va fi cel mai probabil impus ca o conditie de sine statatoare in cadrul acordului de libera circulatie a marfii.

Pe piata muncii, schimbul intre muncitorii nascuti in Marea Britanie cu actualul val al imigrantilor stabiliti aici ar realiza doar o alta redistribuire a veniturilor, nu neaparat si o crestere economica.

In acelasi timp, companiile britanice s-ar confrunta cu un deficit de recruti pentru selectarea personalului dorit. Si, in cele din urma, reducerea valului de imigranti s-ar resimti inclusiv in prognozele bugetare.

In toamna anului trecut, un studiu al Universitatii din Londra a demonstrat ca in ultimul deceniu taxele colectate de la imigranti au fost mai numeroase decat beneficiile sociale acordate acestora. Totalul incasarilor la buget s-a ridicat la 20 de miliarde de lire sterline.

Ce-i de facut, atunci? Guvernul Marii Britanii va trebui sa stie mai bine si in orice caz va tine cont si de semnalul transmis de populatie prin referendum. Ce va urma... ramane de vazut.