Crema UE isi disputa factura de plata. De ce se amana decizia? - Interviu

Intalnirea ministrilor de finante ai statelor UE, care urma sa aiba loc miercuri, inaintea summitului UE de la Bruxelles, a fost amanata. In asteptarea unor solutii concrete, pietele financiare "fierb", iar speculatiile incep sa ia nastere.

Consultantul financiar Ionel Blanculescu este de parere ca, in acest moment, are loc de fapt "marea imparteala" a datoriilor suverane. Potrivit acestuia, lupta cea grea se da intre bancherii europeni, somati sa sustina 50% din datorie si liderii europeni. "Cea mai mare si mai grava decizie din istoria ultimilor zeci de ani va viza marea imparteala. Paradigma consta in faptul ca bancile si bugetul UE vor trebui sa-si imparta povara", a declarat consultantul, pentru Business24.

- Se discuta foarte mult in ultima vreme despre crearea unei trezorerii europene. Se pare ca Statele Unite ale Europei incep sa prinda contur.

- Crearea unei Trezorerii europene inseamna deja un Guvern pentru statele care conteaza din zona euro. Inseamna, de fapt, o marginalizare a statelor sarace. De fapt, liderii "de facto" ai UE si-au dat seama ca pentru acest club elitist conteaza numai unii. Aici nu functioneaza principiul "unul pentru toti si toti pentru unul, ci principiul "cei mari si restul", iar cei mari si-au dat seama ca statele periferice nu conteaza. Deciziile mari vor fi luate in cadrul acestui Guvern "de facto" al UE.

Comisia Europeana va lua decizii pentru toti si ne va oblige sa facem diverse lucruri, in timp ce Guvernul UE, format din Trezorerie si BCE, va lua decizii numai pentru acest spatiu elitist. Cand va veni vremea deciziilor, acestea vor fi luate de catre reprezentantii celor 17 state din zona euro. Romania nu ia decizii. Este stat periferic, care este in UE cu numele, cu cotizatia si cu piata de desfacere. S-ar putea sa fie realizata acea Trezoreria, pentru ca e nevoie.

- Cat din datoria Greciei credeti ca va fi stearsa in urma planului de salvare pe care il vor adopta liderii europeni?

- Datoriile suverane au fost fonduri cumparate de banci prin obligatiuni, titluri de stat sau imprumuturi directe, care au imprumutat statele. Statele nu mai pot rambursa si s-a format criza datoriei suverane, pe o plaja de la 200 la 2.000 de miliarde de euro. Cea mai mare si mai grava decizie din istoria ultimilor zeci de ani va viza marea imparteala.

Paradigma consta in faptul ca bancile si bugetul UE vor trebui sa-si imparta povara.

In momentul in care bancile au imprumutat statele, creand datoria suverana, ele nu au avut bani sa le dea statelor, ci au luat banii de pe piata, din tot ce se detine in conturi. Toata activitatea economica se realizeaza prin conturi bancare - companii, persoane, institutii, o sumedenie de entitati care-si desfasoara activitatea prin banci.

Sumele respective, de 3.000 de miliarde, care au fost date statelor sunt sumele noastre, ale cetatenilor europeni, ale companiilor europene, ale institutiilor.

Pe masura ce statele ajung la scadenta si nu-si pot plati facturile, sumele pot sa ajunga la 3000 de miliarde. Numai bancile germane au imprumutat Italia, Spania si Grecia cu peste 320 de miliarde de euro.

Cetatenii germani nu accepta sa dea bani Greciei in conditiile in care ei duc de 10-15 ani o austeritate destul de dura. Din cauza aceasta, s-a amanat intalnirea liderilor UE. Merkel trebuie sa dea raportul in Parlament sa vada daca poate sa obtina ceva de la ei.

Toata aceasta mare dezbatere intre crema UE vizeaza de fapt conceptul de mare imparteala. Cum impartim? Liderii europeni vor ca bancile sa plateasca 50% din datorie. Asta inseamna ca acea suma de 50% trebuie adusa de actionari, din buzunarul lor.

Bancile au produs o gaura prin faptul ca au imprumutat state care nu mai ramburseaza si acum cineva trebuie sa puna banii. Daca vin bancile cu recapitalizare privata de 50% inseamna ca actionarii vor lua profiturile din toata activitatea lor ca sa umple aceste goluri.

Ceilalti 50% sa-i aduca contribuabilii europeni de la CE si BCE, unde sunt banii publici europeni. Europenii au Fondul European de Stabilitate Financiara.

- Cum poate fi majorat Fondul European de Stabilitate Financiara fara a pune presiune asupra finantelor publice ale statelor membre?

- Prin contributii. Bugetul Comisiei este de 1.200 de miliarde si se maresc contributiile proportional de la marile state. Noua, de la 1 miliard de euro cat platim, ni se va creste contributia la 200 de milioane de euro, in timp ce altora, care dau 20 de miliarde, le va creste cu 4 miliarde.

Din aceasta cauza, Angela Merkel vrea sa se duca in Parlament, sa obtina aceasta aprobare. Daca nu obtine aprobarea nu are cum sa foloseasca acel Fond European de Stabilitate Financiara pentru a acoperi gaura. Bancile nu cred ca vor accepta sa plateasca 50% pentru ca ele sunt cele care le asigura politicienilor campaniile electorale. Acestea sunt sponsori puternici in campaniile electorale si de aceea, acum sunt foarte deranjate de ceea ce fac Sarkozy si Merkel.

Sa presupunem ca aceasta gaura nu ar putea fi acoperita de catre banci. Bancile, la un moment dat, isi anunta clientii ca nu mai au bani. Atunci, companiile daca nu mai au bani vor da faliment. Daca mai pui si panica, va fi o nebunie intreaga. Din aceasta cauza se spune ca al doilea val al crizei va fi mai grav, pentru ca acum vizeaza clientii bancilor, care reprezinta economia europeana.

Grecia nu ar putea plati mai mult de 20% din datorie.

- De ce credeti ca Parlamentul britanic isi doreste iesirea din UE? Se teme de o noua criza care ar putea veni sau de puterea din ce in ce mai mare a Germaniei?

- Ei au avut norocul sa ramana in afara Uniunii Monetare. Acum, isi dau seama de pericolul in care se afla aceasta Uniune Monetara. Germania suporta acum ce e mai greu, ceea ce ar fi facut si Marea Britanie, daca s-ar fi alaturat zonei euro.

Britanicii isi dau seama ca Uniune administrativa nu e, fiscala nu e, monetara nu prea e, deci nu exista Uniune intre Marea Britanie si UE. Prin urmare, daca nu exista nici un fel de Uniune atunci isi doresc sa paraseasca regiunea. A ajuns Marea Britanie sa fie obiectul de bataie de joc al lui Sarkozy?! Marea Britanie, ca centru financiar al lumii, considera ca ii este mult mai bine in afara, decat inauntru.

- Cum va resimti Romania decizia liderilor UE?

- Oricum prost. In momentul in care titanii se bat, schijele ii naucesc pe cei mici.

Sa ne gandim cum ar fi daca, pe fondul panicii, multi lei s-ar transforma in euro. Asta ar inseamna deprecierea monedei nationale prin urmare, efecte pe credite. Acesta ar fi un aspect la nivelul populatiei.

Cel mai grav efect pe care il vad eu este la nivelul deficitului bugetar, care va fi aproape imposibil de refinantat. Suntem cam in aceeasi oala cu Grecia fiindca suntem perceputi ca ei. Pana in 2014, Romania o va duce foarte greu fiindca nu va avea cum sa finanteze deficitul.