Cum scapa Germania de refugiati: Capcana Dublin II

Germania va deveni prima tara europeana care renunta la o capcana birocratica din Protocolul de la Dublin pentru migratie in UE, care ii plimba pe solicitantii de azil dintr-o parte in alta a continentului.

Guvernul de la Berlin se arata decis sa nu ii mai trimita pe refugiatii din Siria in primul stat prin care au intrat in UE, procesarea cererilor de azil urmand sa fie facuta chiar in Germania, relateaza portalul Quartz.

Capcana imigrantilor

Inca din 2003, organizatiile umanitare au reclamat crearea unei capcane birocratice prin intermediul Protocolului de la Dublin.

Conform legislatiei, solicitantii de azil in UE trebuie sa intocmeasca cererea direct in primul stat european in care au ajuns, in felul acesta imigrantii fiind impiedicati sa calatoreasca prin Europa in cautarea unor tari mai prospere.

Este o chestiune nelalocul ei, dar pe care statele din nordul Europei au preferat sa o pastreze asa, beneficiind astfel de o protectie in fata valului de imigraniti.

Aceasta pentru ca majoritatea refugiatilor de razboi sositi din Siria sau Afganistan, precum si cei care intra in Europa manati doar de motive economice prefera sa treaca fraudulos granita in Grecia.

Ruta terestra ii aduce pe multi dintre acestia pana in Turcia, care nu este tara membra UE, de aici furisarea peste granita terestra cu Grecia sau Bulgaria fiind doar o chestiune de cateva ore.

Pe mare, drumul se arata mult mai periculos, anul acesta inregistrandu-se nu mai putin de 2300 de morti in randul imigrantilor.

Cu toate acestea, multi se aventureaza pe Mediterana in incercarea de a ajunge macar pana in Malta sau Lampedusa, insula de langa tarmul italian.

O varianta mai putin riscanta este traversarea Marii Egee din Turcia catre insulele grecesti, dar riscul de a ramane blocat intr-o tabara de refuigiati de acolo este mult mai mare.

Fara toate actele necesare cerute de autoritatile europene si fara prea multi bani la dispozitie, multi dintre imigranti nu reusesc sa ajunga in tarile nordice ale continentului.

Grecia, sufocata de acum 5 ani

Adevarul este ca sistemul taberelor de refugiati din Grecia era sufocat inca din 2010 de numarul imens de persoane adapostite.

Intre timp, Protocolul Dublin a continuat sa alimenteze taberele din tara nu doar cu noii veniti din afara granitelor UE, ci si cu refugiatii respinsi de statele din vestul Europei.

In urma cu 5 ani, organizatia Amnesty International isi arata ingrijorarea fata de faptul ca restul statelor europene continuau sa trimita imigrantii inapoi in Grecia "in ciuda rapoartelor care ridica semne de intrebare privind tratamentul aplicat de aceasta tara solicitantilor de azil, refugiatilor si imigrantilor".

Inca de atunci, Amnesty International a cerut oficialilor de la Bruxelles sa renunte la "capcana Dublin II", dar dupa 5 ani se dovedeste ca aceasta continua sa functioneze bine mersi.

Schimbare de atitudine

Din 2010 si pana acum, criza imigrantilor in Europa s-a intensificat, odata cu declansarea razboiului civil in Siria, in 2011.

Victimele umane inregistrate in timpul celor 4 ani de conflict se ridica la peste 250.000, iar numarul refugiatilor a depsit 5 milioane de persoane.

Numai in prima jumatate a acestui an 185.000 de cereri de azil au fost inregistrate in Uniunea Europeana, cu 90% mai mult decat in aceeasi perioada a anului 2014.

Kira Gehrmann, purtator de cuvant in cadrul Biroului Federal pentru Refugiati si probleme de Migratie sustine ca, in realitate, Germania a renuntat sa se mai conduca dupa regulile "capcanei birocratice" incluse in Protocolul Dublin.

Prin urmare, cel putin in cazul sirienilor, Germania nu i-a mai plimbat pe acestia inapoi pana in Grecia sau Bulgaria, anul acesta, 44.417 dintre refugiati avand cereri de azil preluate direct de oficialitatile de la Berlin.

Din punctul de vedere al Annei Musgrave, consultat in cadrul organizatiei neguvernamentale Consiliul pentru Refugiati din Marea Britanie, schimbarea de optica a oficialilor nemti este foarte importanta.

"Este momentul oportun pentru guvernul britanic sa anunte adoptarea unor masuri similare", considera Musgrave.

"Pana acum, oficialii de la Londra s-au aratat preocupati ca nu cumva imigrantii sa ajunga pe tarmurile noastre, taind orice cale de acces si fortand acesti oameni sa isi incredinteze soarta in mainile traficantilor de persoane.

Ar trebuim sa ne alaturam celorlalte state europene si sa oferim refugiu pentru cat de multi refugiati putem", sustine reprezentanta Consiliul pentru Refugiati din Marea Britanie.

Doar o parte a crizei

In prezent, cei mai multi sirieni care cer azil in UE nu au motive sa se teama de respingerea cererii lor, dar aceasta este doar o mica parte a problemei.

Intr-un discurs din luna iulie, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, afirma ca alte 12,2 milioane de persoane din Siria au nevoie de ajutor umanitar, iar sute de mii dintre acestia nu ajung sa il obtina.

"Acordarea constanta a ajutoarelor pentru populatia din Siria ar putea reduce presiunea valului de refugiati resimtita de Europa", a apreciat un alt oficial ONU.

In acest moment, valul de refugiati continua sa se reverse asupra Uniunii Europene si a tarilor limitrofe, autoritatile nevazand alta solutie decat cresterea nivelului de supraveghere.

O uriasa tabara de imigranti din portul Calais-Frata este pazita zi si noapte de politisti pentru a preintampina invadarea tunelului submarin care face legatura cu Anglia.

Macedonenii au incercat saptamana trecuta sa inchida granita de sud a tarii, dar masa uriasa de oameni de pe partea elena aproape a spulberat trupele trimise de guvernul de la Skopje sa pazeasca frontiera.

Ungaria se izoleaza deja de vecinii sarbi printr-un gard de sarma ghimpata pus in calea refugiatilor care urmeaza acest traseu catre Europa.

Inclusiv procesul de absorbtie a noilor veniti in randul populatiei germane nu decurge fara incidente.

La inceputul acestei saptamani, revolte de strada au izbucnit in Heidenau, in apropierea unei tabere de refugiati nou infiintata.

La fel, vestea ca anul acesta numarul azilantilor primiti in tara ar putea ajunge la 800.000 nu ii face prea fericiti pe reprezentantii formatiunilor extremiste.