Editorial Leonard Orban. Va reusi Uniunea Europeana sa cada de acord asupra bugetului pentru 2014 - 2020?

Dupa dezbateri indelungate si negocieri foarte dificile privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020, in luna februarie 2013 s-a ajuns la un acord intre sefii de stat si guvern din statele membre. Ulterior, in luna martie, Parlamentul European a adoptat o rezolutie prin care a aratat ca nu este de acord cu solutia de compromis agreata de Consiliul European.

Chiar daca adoptarea documentului nu a insemnat respingerea de catre Parlamentul European a acordului mentionat, s-a transmis, astfel, un serios avertisment catre decidentii din Uniune ca este nevoie de o continuare a discutiilor pe acest subiect.

Drept urmare, incepand cu 13 mai, au fost reluate negocierile legate de bugetul UE 2014-2020 intre principalele institutii europene.

Actualul buget pentru 2014 - 2020 se ridica la 960 de miliarde de euro in credite de angajament

Acordul agreat de sefii de stat si guvern din statele membre ale Uniunii a condus la reducerea anvelopei financiare pentru perioada 2014-2020 in ceea ce priveste plafonul total de cheltuieli fata de cea din perioada de programare anterioara. Reducerea, operata pentru prima data in istoria UE, este de 3,4% in termeni reali fata de cea pentru actuala perioada de programare 2007-2013.

Astfel, bugetul aplicabil in perioada 2014-2020 pentru o Uniune Europeana cu 28 state membre (fiind inclusa si Croatia) a fost limitat la 1% din venitul national brut al UE, respectiv 960 miliarde euro, in credite de angajament si la 0,8% din venitul national brut al UE, respectiv 908 miliarde euro, in credite de plata.

Acest compromis obtinut de catre Consiliul European nu a fost, insa, pe placul Parlamentului European, acordul fiind departe de prioritatile si obiectivele formulate de catre Parlament la sfarsitul lunii octombrie 2012.

Prin rezolutia mentionata anterior, document votat cu o foarte larga majoritate, europarlamentarii au avertizat ca nu pot accepta un buget care descurajeaza competitivitatea economiei UE.

Principalele aspecte ridicate de catre europarlamentari au vizat revizuirea bugetului dupa trei ani de la adoptare, flexibilitatea de a aloca sume neutilizate intre diferite programe operationale sau in cadrul aceluiasi program, cresterea resurselor proprii astfel incat sa se compenseze sumele pe care statele membre nu mai doresc sa le plateasca si respectarea unitatii bugetului, in sensul ca toate veniturile si cheltuielile Uniunii Europene sa fie incorporate intr-un singur document.

Bugetele anuale, alternativa in cazul in care Parlamentul si Consiliul nu ajung la un acord

Ieri, 13 mai, negocierile formale inter-institutionale privind bugetul Uniunii pentru perioada 2014-2020 au fost lansate. Discutiile se concentreaza pe doua paliere, vizand atat cadrul financiar multianual 2014-2020, cat si adoptarea bugetului pentru 2013.

Lansarea negocierilor este un semnal pozitiv, insa, este esential ca, pentru evitarea unei puternice crize politice la nivel european, sa se gaseasca solutii la problemele ridicate de Parlamentul European, pentru ca, astfel, sa fie oferite argumente europarlamentarilor pentru acceptarea propunerii Consiliului European. Trebuie avut in vedere ca Parlamentul European, conform prevederilor Tratatului Uniunii Europene, nu poate modifica propunerea Consiliului, singurele optiuni fiind de a o accepta sau respinge.

In cazul in care nu se ajunge la un acord, este foarte putin probabil ca sefii de stat si guvern vor accepta o crestere a anvelopei financiare totale pentru bugetul 2014-2020, fapt care va conduce la varianta de adoptare la nivelul UE a unor bugete anuale, in locul celui multianual.

Aceasta va genera multe incertitudini cu privire la finantarea politicilor, initiativelor si proiectelor la nivel comunitar, va complica si mai mult complexul tablou european. Intreg procesul de gestiune a fondurilor europene va fi intarziat in toate statele membre.

In acest context, nu ne ramane decat sa speram ca, in interesul cetatenilor Uniunii, reprezentantii principalelor institutii europene vor manifesta flexibilitate si vor da dovada de creativitate pentru a putea identifica solutiile optime care sa conduca la agrearea bugetului Uniunii pentru perioada 2014-2020. Este si pentru Romania un interes vital sa existe un acord in aceasta privinta cat mai curand posibil.

A contribuit: Monica Cristea