European Voice: Riscul de hazard moral este real in Romania

Uniunea Europeana a fost reticenta de-a lungul anilor sa se implice in aranjamentele politice si legale interne ale statelor membre, insa actuala criza politica din Romania este atat de acuta si serioasa incat toata lumea ar trebui sa-si reevalueze supozitiile.

Atunci cand partidul premierului il suspenda pe presedinte si, in plus, schimba legea privind referendumul, care va determina daca suspendarea este permanenta sau temporara; atunci cand presedintii ambelor Camere ale Parlamentului sunt detronati; atunci cand sunt reduse puterile Curtii Constitutionale; atunci cand partidul la guvernare il destituie pe Avocatul Poporului, care poate contesta ordonantele de urgenta, si preia Monitorul Oficial pentru a controla publicarea legilor - atunci toate institutiile statului sunt puse in discutie. Prezumtia generala privind neinterventia este pusa puternic la incercare, scrie European Voice, intr-un editorial dedicat situatiei din Romania si relatiei tarii noastre cu UE.

UE este un sistem de cooperare intre statele membre bazat pe reguli. Se bazeaza pe supozitia ca statele membre subscriu la anumite valori comune. Daca un stat membru abdica de la aceste valori comune, atunci intregul sistem bazat pe reguli este pus in discutie.

Austria, un exemplu nefericit

Totusi, UE are inca cicatrici emotionale dintr-o confruntare cu Austria in 2000, reaminteste publicatia mentionata. Dupa cresterea sprijinului electoral pentru Partidul Libertatii (de extrema dreapta), condus Jorg Haider, Wolfgang Schussel, liderul centrului-dreapta, a luat in considerare o coalitie cu Haider si extremistii sai, in locul unei coalitii obisnuite (dar tot mai discreditate) cu centrul-stanga.

UE, gresit indrumata, a incercat sa-l atentioneze pe Schussel in privinta unei astfel de directii, amestecandu-se in treburile interne inainte de formarea unui guvern. Parlamentul European a condamnat orice alianta de acest tip. Schussel nu s-a lasat intimidat, iar Partidul Libertatii a fost adus la guvernare. Coalitia s-a destramat, iar succesul acesteia s-a diminuat drept consecinta.

Pe de o parte, esecul presupusului amestec din 2000 a facut ca UE sa devina mai reticenta la a se implica in politica interna a unui stat membru. Pe de alta parte, a sporit sansele ca regulamentele UE sa deschida posibilitatea unei interferente mai eficiente. Tratatul de la Lisabona, adoptat la sfarsitul lui 2009, contine o declaratie mai extinsa si detaliata privind valorile comune decat tratatele anterioare. Aceste versiuni initiale prevedeau de asemenea ca UE are puterea de a interveni: sa determine daca un stat membru incalca "serios si constant" aceste valori comune si sa-i suspende unui astfel de stat dreptul de vot in Consiliul de Ministri.

La fel de semnificativa a fost si introducerea unui presedinte permanent al Consiliului European. Anterior, tara care detinea presedintia rotativa a Consiliului de Ministri redacta raspunsul Consiliului (sau lua decizia de a nu trimite un raspuns), astfel incat Portugalia, care a avut o experienta recenta cu dictatura fascista, a prezidat discutiile asupra Austriei. Acum, presedintele permament, Herman Van Rompuy, este cel care se poate ocupa de un astfel de caz.

De ce avem nevoie de Comisia Europeana

Acestea fiind spuse, episodul romanesc ofera o ilustrare frapanta a motivului pentru care este nevoie de Comisia Europeana, mai scrie European Voice. Independenta de orice partid politic sau interes national, Comisia poate face o evaluare neutra a posibilelor incalcari ale legislatiei UE si, in calitate de garant al tratatelor, are datoria de a interveni.

Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV) pentru Romania si Bulgaria a fost, pana acum, un fel de recunoastere tacita a ceea ce multi recunosc deschis in prezent - faptul ca a fost o greseala acceptarea celor doua tari in UE inainte ca institutiile lor politice si judiciare sa indeplineasca standardele UE, mai noteaza European Voice. Pe de alta parte, MCV se dovedeste acum un instrument la indemana pentru a spori presiunea pentru ca guvernul roman sa respecte standardele democratice ale UE.

Cu ajutorul MCV, Comisia actioneaza mult mai viguros decat in confruntarile sale cu Ungaria de la sfarsitul lui 2011- inceputul lui 2012, privind schimbarile la Constitutia ungara, si cu Franta din 2010, privind tratamentul aplicat romilor. Acest lucru este in beneficiul tuturor. Amestecul ar trebui sa fie o solutie de ultim resort, insa aceasta posibilitate trebuie sa existe, si, de multe ori, ea trebuie folosita, isi incheie European Voice editorialul.