Fonduri europene: Cati bani poate primi Romania din bugetul UE

Vineri, 08 Februarie 2013, ora 14:01
2055 citiri
Fonduri europene: Cati bani poate primi Romania din bugetul UE

Consiliul European este pe cale sa ajunga la un acord cu privire la bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020. Desi Romania pare sa aiba putine sanse la un buget mai mare pentru fondurile europene, exista inca sanse sa obtina conditii mai bune pentru accesarea acestora.

Suma pentru care liderii europeni ar putea ajunge la o intelegere este de 960 de miliarde de euro, cu 12 miliarde mai mica decat cea discutata in cadrul Consiliului European din noiembrie, scrie Reuters.

Summitul anterior privind Cadrul Financiar Multianual (CFA) pentru urmatoarea perioada bugetara a Uniunii Europene a esuat la acel moment in contextul unor diferende majore intre doua grupuri de state.

Marea Britanie, Olanda, Suedia si Danemarca sustin o reducere drastica a propunerii initiale a Comisiei Europene de 1,025 de trilioane de euro, in timp ce Franta, Spania, Italia si Polonia, beneficiare nete a fondurilor pentru agricultura si coeziune, cauta stabilirea unui buget cat mai mare. Desi Germania a incercat sa se plaseze la mijloc si sa aiba un rol de mediator, pozitia sa este, de asemenea, in favoarea unui buget mai mic.

Europa isi stabileste bugetul. Care este pozitia tarilor membre

Care sunt asteptarile Romaniei

Romania ar putea beneficia de cresteri importante ale fondurilor europene alocate, in cazul in care suma stabilita pentru CFA urmator ar fi mai mare.

Pe de alta parte, tara noastra a avut o capacitate redusa de atragere a acestora pana in acest moment, dar, conform analistului Ionel Blanculescu, absorbtia ar putea creste masiv printr-o schimbare de viziune si mentalitate la nivelul autoritatilor.

Presedintele Traian Basescu a declarat insa, dupa summitul din noiembrie, ca obiectivul principal al tarii noastre cu privire la bugetul UE este relaxarea conditiilor de accesare a fondurilor europene si preconiza o scadere cu 100 de milioane de euro a fondurilor totale pentru Cadrul Financiar Multianual fata de propunerea CE.

Basescu, mai optimist dupa summitul UE

Basescu se arata "mai optimist" cu acea ocazie, aratand ca Romania a reusit o generalizare pentru 2014-2020 a exceptiilor pe care le-a avut pana acum.

Printre acestea se numarau cofinantarea de 85% pentru proiectele europene, includerea TVA intre cheltuielile eligibile si o crestere graduala la plati directe pentru agricultori de cel putin cinci miliarde de euro in urmatorul exercitiu bugetar UE.

Negocierile urmau totusi sa continue cu privire la nivelul de prefinantare pentru proiectele europene. Daca in propunerea initiala a Presedintelui Consiliului European aceasta era prevazuta la 2%, ulterior s-a ajuns prin negocieri la 4%, iar presedintele Romaniei se arata increzator ca se poate ajunge la un nivel de 7% in cadrul discutiilor de la summitul din februarie.

De unde se fac reducerile bugetare

Taierea cu 12 miliarde de euro a bugetului UE, vehiculata in cadrul acestui Consiliu European, ar urma sa afecteze in primul rand proiecte pentru transportul transfrontalier, energie si telecomunicatii, bugetul aferent acestora fiind redus cu peste 11 miliarde de euro.

Un alt miliard de euro ar proveni din micsorarea salariilor functionarilor europeni, masura pentru care Marea Britanie a militat intens.

Ionel Blanculescu arata ca si aceste taieri sunt negative pentru tara noastra, care

are nevoie de investitii masive in infrastructura, inclusive in modernizarea retelor de distributie a energiei.

Insa, reducerile pot fi explicate prin faptul ca, la nivel european, celelalte tari cu o infrastructura bine dezvoltata resimt mai putin nevoia unor astfel de cheltuieli.

Negocierile dintre liderii europeni se duc, de asemenea, pe diferentele dintre nivelul alocarilor bugetare si nivelul de plati. Aceste diferente sunt date de proiectele care nu sunt implementate precum si de utilizarea redusa a fondurilor de urgenta, scrie Financial Times.

Astfel, Marea Britanie este in primul rand interesata de reducerea nivelului de plati, care s-ar putea reduce cu aproximativ 30 de miliarde de euro, pana la aproape 900 de miliarde de euro, in timp ce alocarile bugetare s-ar reduce cu doar 12 miliarde de euro, pana la totalul de 960 de miliarde de euro.

Acordul Consiliului European, doar primul pas. Bugetul UE trebuie aprobat de Parlamentul European

Chiar daca liderii tarilor UE ar ajunge la un acord cu ocazia acestui summit, Parlamentul European trebuie si el sa aprobe Cadrul Financiar Multianual 2014-2020.

Dat fiind ca Presedintele PE s-a anuntat deja impotriva unor taieri suplimentare a bugetului UE, acest proces se anunta, de asemenea, dificil.

Doar atunci cand Consiliul si Parlamentul vor ajunge la un acord general, se vor putea incepe negocierile referitoare la politicile sectoriale si la bazele legale ale diferitelor programe.

Deoarece acest proces dureaza, de obicei, un an, exista pericolul ca UE sa intre in urmatorul exercitiu bugetar fara un Cadru Financiar Multianual bine stabilit.

Adevarata miza a discutiilor despre bugetul UE

#buget ue, #summit ue, #Basescu Consiliu European, #aprobare Cadru Financiar Multianual , #UE