Raport CE: Mobilitatea lucratorilor romani si bulgari are efecte economice pozitive

Un raport publicat vineri de Comisia Europeana scoate in evidenta rolul pozitiv pe care il joaca lucratorii mobili din Bulgaria si Romania in economiile tarilor de destinatie.

Lucratorii care provin din cele doua tari contribuie la imbogatirea gamei de competente si ocupa, in acelasi timp, sectoare si posturi in care forta de munca este deficitara, precum in constructii, in sectorul casnic si in cel al serviciilor de alimentatie.

Estimarile arata, de asemenea, un impact pozitiv al liberei circulatii a lucratorilor romani si bulgari asupra PIB-ului Uniunii Europene pe termen lung, cu o crestere de aproximativ 0,3% pentru tarile UE-27 (0,4 % pentru UE-15, formata din tarile care erau membre ale UE inainte de 2004). Studiile arata ca nu s-a produs un impact semnificativ asupra somajului sau a salariilor lucratorilor localnici din tarile de destinatie: in UE-15 salariile sunt, in medie, doar cu 0,28% mai mici decat ar fi fost fara mobilitatea lucratorilor romani si bulgari.

Raportul scoate in evidenta si faptul ca nu exista dovezi ale utilizarii disproportionate a prestatiilor sociale de catre cetatenii UE mobili in interiorul Uniunii si ca impactul fluxurilor recente asupra finantelor publice nationale este neglijabil sau pozitiv.

Deplasarea intre tari ofera beneficii economice pentru intreaga UE

Comisarul UE pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune Laszlo Andor a subliniat, intr-o conferinta desfasurata la Viena, impactul pozitiv al mobilitatii lucratorilor, spunand ca "deplasarea intre tari ofera oportunitati reale si beneficii economice atat pentru tarile de destinatie, cat si pentru intreaga UE".

"Observam ca mobilitatea geografica depinde foarte mult de tendintele economice si de existenta locurilor de munca", a mai spus acesta, exprimandu-si dorinta puternica de a vedea eliminate toate restrictiile de pe pietele fortei de munca.

Este posibil ca mobilitatea ulterioara extinderii sa fi adus unele costuri economice si sociale tarilor de destinatie, precum si tarilor de origine care pierd capacitate productiva. Cu toate acestea, Comisia crede ca, in timp ce o parte a acestor costuri s-ar putea reduce temporar prin restrictionarea mobilitatii fortei de munca, pe termen lung, dezechilibrele pietei fortei de munca trebuie sa fie rezolvate prin politici specifice. S-a dovedit ca masurile tranzitorii au avut un efect limitat asupra distributiei mobilitatii UE si ca fluxurile sunt influentate mai mult de factori precum cererea de locuri de munca sau competentele lingvistice. Experienta extinderii din 2004 a aratat si ea ca restrictionarea liberei circulatii a lucratorilor poate avea efecte negative, de exemplu o pondere mai mare a muncii nedeclarate.

Principalele destinatii pentru lucratorii mobili din Romania si Bulgaria au fost Italia si Spania si datele sugereaza ca, la sfarsitul anului 2010, un numar dublu de romani si bulgari (2,9 milioane) isi aveau resedinta in celelalte 25 de state membre ale UE, in comparatie cu anul 2006.

In acelasi timp, in termeni relativi, cetatenii din Romania si Bulgaria care isi au resedinta intr-un stat membru al UE-25 reprezinta doar 0,6 % din totalul populatiei UE-25. Procentele cele mai ridicate se inregistreaza in Cipru (4,1 %), Spania (2,2 %) si Italia (1,8 %). In plus, rata de ocupare a fortei de munca in Romania si Bulgaria (63 %) este apropiata de cea a UE-25 (65 %). Cu toate acestea, de la inceputul declinului economic, cetatenii romani si bulgari nou veniti se confrunta cu dificultati in gasirea unui loc de munca. Astfel, aproximativ 16% nu munceau in 2010, in comparatie cu 9 % in 2007. Este clar ca lucratorii mobili care au plecat recent din Romania si Bulgaria au jucat un rol redus in criza pietei fortei de munca, o consecinta directa a crizei financiare si economice, precum si a problemelor structurale ale pietei fortei de munca.

Raportul CE va folosi drept baza pentru o reexaminare realizata de Consiliul UE a modului in care functioneaza in practica masurile tranzitorii legate de libera circulatie a lucratorilor romani si bulgari.

Etapele perioadei procesului de libera circulatie a muncii in UE

Tratatul de aderare din 2005 permite tarilor UE-25 sa restrictioneze temporar accesul liber al lucratorilor din Romania si Bulgaria pe pietele lor ale fortei de munca pentru a pregati libertatea deplina de circulatie a muncii in UE. Perioada de tranzitie generala de sapte ani este impartita in trei etape:

- primii 2 ani: legislatia nationala a celorlalte state membre reglementeaza accesul lucratorilor din Romania si Bulgaria pe pietele lor ale forta de munca;

- urmatorii 3 ani: statele membre pot extinde masurile nationale, cu conditia notificarii Comisiei Europene inainte de finalul primei etape, altfel se aplica legislatia UE care garanteaza libera circulatie a lucratorilor;

- ultimii 2 ani: un stat membru care mentine masurile nationale la sfarsitul celei de-a doua etape poate, in eventualitatea unor perturbari grave ale pietei fortei de munca de pe teritoriul sau sau al pericolului unor astfel de perturbari si sub rezerva notificarii Comisiei in acest sens, sa continue sa aplice masurile respective pana la sfarsitul perioadei de sapte ani care urmeaza datei aderarii.

In decursul perioadei de 7 ani, o clauza de salvgardare permite unui stat membru sa reintroduca restrictiile daca exista perturbari grave pe piata fortei de munca sau amenintarea acestora.

Etapa actuala, a doua, a masurilor tranzitorii, se va incheia la 31 decembrie 2011. In prezent, zece state membre (Belgia, Germania, Irlanda, Franta, Italia, Olanda, Austria, Luxemburg, Marea Britanie si Malta) restrictioneaza accesul lucratorilor romani si bulgari. Aceste tari pot mentine restrictiile dupa 31 decembrie 2011 numai daca notifica pana la aceasta data (31 decembrie 2011) Comisiei Europene o perturbare grava a pietei fortei de munca (sau amenintarea acesteia). In plus, lucratorii romani sunt supusi restrictiilor de acces pe piata fortei de munca din Spania dupa ce Comisia Europeana a aprobat cererea Madridului de a restrictiona accesul pe piata fortei de munca pentru lucratorii romani pana la 31 decembrie 2012, ca urmare a unor perturbari grave pe aceasta piata.

Masurile tranzitorii se vor incheia in mod irevocabil la 31 decembrie 2013.