Intrarea UE intr-o criza profunda este iminenta, a anuntat premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, dupa esecul Consiliului European de a adopta bugetul UE pe urmatorii 7 ani.Proiectul presedintiei ar fi fost convenabil pentru Romania, iar intirzierea stabilirii unui cadru financiar ar putea insemna intirzierea alocarii fondurilor pentru tara noastra. A"Slabirea Uniunii Europene va fi un proces accelerat, de care altii isi vor da seama mai repede decit o va face ea insasi. Intrarea intr-o criza profunda este iminenta. Demult am simtit ca aceasta dezbatere va izbucni intr-o zi.
Europa va iesi in final din aceasta criza, nu am nici o indoiala in acest sens. Cit timp pierdut insa, si ce moment nepotrivit!A" , a rostit presedintele Consiliului European, Jean-Claude Juncker, vizibil epuizat si intristat dupa ce eforturile sale de a determina un acord asupra bugetului european pe urmatorii 7 ani au esuat.
Conferinta de presa a Presedintiei s-a desfasurat mult dupa miezul noptii, dupa o zi intreaga de negocieri, care s-au lovit de refuzul repetat al Marii Britanii de a renunta la reducerea contributiei sale la bugetul UE, fara a primi garantia reformarii acestuia. A"Am fost foarte aproape de un acordA", a explicat Juncker. A"Diferentele de perspectiva erau minime. Din partea sefilor anumitor delegatii nationale nu a existat insa vointa politica de a reusi. Au fost enuntate pretentii absurde. Cine cere astfel de lucruri doreste de fapt esecul discutiilorA", a mai adaugat premierul luxemburghez, care a afirmat ca in spatele divergentelor asupra gestionarii banilor europeni se ascunde falia intre cei care vor ca UE sa fie A"o piata comuna si atita tot, o zona de liber schimbA" si cei care doresc o uniune politica reala.
Acuze la adresa britanicilor Presedintia luxemburgheza a inaintat dezbaterii un proiect de buget pentru adoptarea caruia pe rind, mai multe state importante, printre care mari contribuitori ca
Germania sau
Franta, au facut diferite concesii. Toate s-au lovit insa de opozitia britanica. Londra doreste garantia ca mai multe fonduri vor fi alocate pentru programe menite sa faca economia europeana mai competitiva.
Pe de alta parte, Franta, Germania sau
Belgia considera ca acesti bani trebuie sa continue sa fie dirijati catre subventiile acordate fermierilor, pentru sprijinirea zonelor agrare mai sarace. In calitate de presedinte in exercitiu al UE, Jean-Claude Juncker a incercat din rasputeri sa medieze armonizarea celor doua viziuni diferite. Acuzat ca a incercat sa izoleze Marea Britanie, oferind anumite facilitati Suediei si Olandei, aflate de aceeasi parte a baricadei, acesta a fost sustinut insa de majoritatea celorlalti lideri europeni, cancelarul german Gerhard Schroder declarind, de pilda, ca Marea Britanie a dovedit inflexibilitate si lipsa de solidaritate.
Intrebat daca se asteapta la o rezolvare a crizei in lunile urmatoare, ale Presedintiei britanice, Juncker a raspuns ca nu vede posibil acest lucru. A"Presedintia britanica isi va prezenta programul pe 23 iunie, in Parlamentul European, iar intrucit atunci este ziua nationala a Luxemburgului, eu nu voi fi acoloA", a spus el, in aplauzele asistentei. Juncker si Barroso au subliniat indeosebi efortul facut de cele 10 noi state membre, care s-au oferit sa renunte la o parte din fonduri pentru a face sa avanseze negocierile. In prezent, din cauza blocajului financiar, ele risca o mare intirziere in a primi banii respectivi, care urmau sa vina la 1 ianuarie 2007. A"Mi-a fost rusine cind am auzit toate cele 10 noi state membre, una mai saraca decit alta, zicind ca in interesul unui acord, sint gata sa renunte la o parte din fonduriA", a afirmat Juncker.
Cotidianul 
