Uniunea absoluta a statelor europene, necesara, dar imposibila

Oficialii europeni se inghesuie sa linisteasca investitorii spunand ca la Consiliul European de la finalul lunii urmeaza sa discute despre o mai buna integrare a statelor, urmand sa fie creata o uniune bancara, bugetara si, eventual, politica. Problema insa sta in credibilitatea oficialilor.

Jose Manuel Barroso, presedintele CE, declara in plenul Parlamentului European ca statele membre trebuie sa cada de acord asupra bugetului comun, uniunii bancare si, ulterior, unei uniuni politice, care ar salva Uniunea Europeana, subliniind ca aceasta problema trebuie urgent atacata si, deci, discutata la prima intanire comuna a liderilor statelor membre, si anume la finalul lunii iunie.

Cu toate acestea, spun analistii romani, sansele ca planul enuntat mai sus sa fie pus in practica sunt mici, retorica liderilor importanti ai Uniunii Europene avand ca unic scop linistirea investitorilor.

O integrare mai profunda este, intr-adevar, necesara, sunt de acord economistii Mircea Cosea si Ionel Blanculescu, dar situatia este problematica.

In primul rand, a declarat Mircea Cosea pentru Business24, integrarea este necesara pentru ca Uniunea Europeana nu s-a finalizat, este un proces ramas la mijlocul drumului. Decalajele dintre statele membre sunt foarte mari, ceea ce cauzeaza si marile probleme in plan economic si monetar. O integrare la nivel bugetar, bancar si economic este dificila, deoarece exista inca mari diferente intre nivelurile de dezvoltare economica, a competitivitatii, a problemelor monetare, unii fiind in zona euro si altii nu, dar si o mare diferenta a politicilor bugetare.

"Este necesara, insa imposibila. Este foarte necesara pentru ca atunci cand discutam despre Uniune Europeana discutam de fapt despre uniunea tuturor componentelor - monetara, fiscal-bugetara, economica, administrativa si conceptuala, adica o apropiere de conceptii intre liderii zonelor respective. Din punctul meu de vedere Uniunea Europeana de care discutam nu este o uniune, este o alaturare de state, cu problemele lor, cu politicile lor bugetare, fiscale, si consider ca nu poate exista o astfel de uniune chiar daca este foarte necesara si, fara sa fiu un europesimist, consider ca nu se vor putea reuni aceste ingrediente in viitorul palpabil, previzibil. Poate peste zeci de ani se va intampla ceva, dar acum nu", a declarat Ionel Blanculescu pentru Business24, adaugand ca Uniunea Europeana a viitorului va fi formata doar din statele puternice, precum Germania, Franta si Marea Britanie.

La randul sau, Mircea Cosea considera ca dorinta de integrare mai mare a statelor este explicabila. Dand exemplul uniunii bancare, economistul considera ca este greu de realizat pentru ca inseamna ca responsabilitatea pentru toate problemele monetare ale Europei revine tuturor, iar acest lucru nu va conveni multora. "Nu poti sa obligi populatia din tari care au rezultate mai bune sa sustina la nesfarsit economiile unor tari mai putin performante".

Ideea readusa in discutie nu este nici pe departe noua, ea aparand in urma cu aproximativ opt ani, urmand sa fie reamintita in diverse discursuri politice in anii ce au urmat. Criza din zona euro a fost insa cea care a impins liderii europeni sa aminteasca din nou de faptul ca Uniunea Europeana inca nu e completa.

Intrebarea ramane insa daca discutia este una serioasa sau are ca singur scop ameliorarea situatiei economice si a ingrijorarilor investitorilor, mai ales tinand cont ca in ultimele luni masurile reale de lupta impotriva crizei au fost limitate.

"Astazi asistam la o uniune intre imperii si colonii, care nu este posibila. Din acest motiv, cred ca toate discutiile la care asistam sunt discutii despre o aparenta", adauga economistul Blanculescu.

Romania trebuie sa isi vada de propriile interese

In ceea ce priveste Romania, statul nostru nu are prea multe optiuni. "Din punct de vedere politic, ca membra a Uniunii Europene, Romania nu poate sa faca nota discordanta, insa trebuie avute in calcul doua elemente. In primul rand ca Romania inca nu este in zona euro, deci are probleme diferite, iar in al doilea rand, faptul ca politicile de unificare a politicilor fiscale, bugetare, in general convin tarilor dezvoltate din Uniunea Europeana si mai putin tarilor mai putin dezvoltate cum e Romania. Un exemplu bun este tratatul de guvernanta fiscala care este splendid pentru Germania dar mai putin favorabil pentru Romania", spune Mircea Cosea.

Romania trebuie sa isi mentina insa pozitia si sa isi urmareasca propriile interese si posibilitati in cazul in care se ajunge la negocieri.

"Un bun exemplu este Republica Ceha care nu a acceptat tratatul de guvernare fiscala pana cand nu a fost discutat de parlamentul ceh si pana nu a primit politicile de rigoare", spune economistul.