Urmatorul summit UE, crucial: Depasim criza zonei euro?

Summit-ul Uniunii Europene de pe 18-19 octombrie va fi unul crucial, in conditiile in care liderii europeni au opinii divergente cu privire la solutiile care ar trebui sa rezolve criza zonei euro.

Dupa ce a primit vineri Premiul Nobel pentru Pace, Uniunea Europeana trebuie sa dovedeasca in continuare ca este capabila sa tina sub control problemele care afecteaza foarte grav Spania si Grecia, dar si restul tarilor membre UE.

Grecia trebuie sa dovedeasca ca merita noua transa din ajutorul trocii

In timp ce sindicatele Greciei se pregatesc pentru o noua greva generala de 24 de ore pe 18 octombrie, guvernul elen trebuie sa arate troicii FMI-BCE-CE ca este pregatit sa puna in aplicare reformele cerute de aceasta.

Guvernul de la Atena doreste sa primeasca o noua transa a planului de salvare de 130 de miliarde, pe care l-a accesat iarna trecuta.

Grecia are nevoie stringenta de transa de 31,5 miliarde de euro pentru a incepe sa-si ramburseze datoria interna de opt miliarde de euro si sa asigure recapitalizarea bancilor elene, premierul Antonis Samaras declarand ca tara sa nu poate rezista dupa luna noiembrie fara ajutor.

FMI: Grecia are nevoie de 2 ani pentru a-si reveni

Problema Greciei ramane controversata. Christine Lagarde a sustinut la Tokyo, in cadrul adunarii anuale a membrilor FMI din perioada 9-14 octombrie, ca elenii ar trebui sa primeasca un ragaz de inca doi ani pentru a-si rezolva problemele, precum si o posibila noua restructurare a datoriei, scrie Bloomberg.

Directorul FMI s-a lovit insa de opozitia Ministrului de Finante german, care a comentat ca "daca ai de alergat o distanta mare, nu trebuie sa o faci si mai mare alergand intr-o directie opusa, pentru o scurta perioada de timp".

Schaeuble a exclus insa posibilitatea ca Grecia sa paraseasca zona euro: "Nu va avea loc un faliment de stat in Grecia", adaugand ca nu vede "sensul speculatiilor privind parasirea zonei euro de catre Grecia".

Pe de alta parte, ministrul de finante suedez, Anders Borg, s-a aratat mai putin optimist: "Cel mai probabil vor pleca (n.r. din zona euro). Nu trebuie sa excludem posibilitatea ca acest lucru sa se intample in urmatoarea jumatate de an".

In cazul in care Grecia primeste aceasta prelungire de doi ani pentru atingerea tintei sale de deficit, creditorii europeni vor trebui sa gaseasca o metoda pentru finantarea aceastei amanari, al carei cost s-ar putea ridica la 20 miliarde de euro, scrie The Wall Street Journal.

Spania, rugata sa ceara ajutorul

Daca Grecia este nerabdatoare sa primeasca urmatoarea transa a ajutorului, Spania ramane inca nehotarata in legatura cu accesarea unui plan de salvare european.

Josef Bonnici, membru al consiliului BCE, sustine ca Spania ar trebui sa ceara salvarea din partea partenerilor europeni inainte ca presiunea pietelor sa se intensifice.

Acesta recunoaste insa ca problemele acestei tari sunt totusi mai putin acute in acest moment: "conditiile (n.r. de pe piata) au devenit mai putin grave, asa ca problema pare mai putin urgenta decat inainte".

Ministrul de Finante al Spaniei, Luis de Guindos, a declarat sambata ca tara sa nu se grabeste sa ceara o salvare, tinand cont de optimismul pietei financiare privind progresele facute de spanioli. El a precizat si ca tara sa nu va avea probleme in a-si rambursa datoriile cu termen in octombrie.

Pe langa problemele celor doua state din sudul Europei, liderii europeni vor trebui sa ia si decizii privind viitorul uniunii bancare, precum si in legatura cu ideea realizarii unui buget centralizat pentru tarile zonei euro, separat de cel al celorlalte tari membre UE.

Finlanda, prin prim-ministrul sau, Jyrki Katainen, este una din tarile cele mai conservatoare, fiind retinuta in legatura cu ambele planuri, scrie Reuters.

In plus, Germania s-a opus si ea plasarii bancilor din zona euro sub supravegherea BCE, cautand mecanisme alternative pentru supravegherea acestora.

Cand va fi functiona mecanismul european de supervizare bancara?