Fonduri de 500 de milioane de euro destinate Ungariei ar putea fi suspendate

Comisia Europeana a propus miercuri suspendarea unor fonduri de 500 de milioane de euro pentru Ungaria, o masura fara precedent prin care Executivul de la Bruxelles lanseaza un avertisment la adresa Budapestei, care nu ia masuri pentru reducerea deficitului excesiv.

Masura ar urma sa fie aplicata de la 1 ianuarie 2013, iar suma reprezinta 0,5% din Produsul Intern Brut si 29% din fondurile de coeziune alocate Ungariei anul viitor. La 11 ianuarie, Comisia Europeana a stabilit ca Ungaria nu a luat masuri efective pentru a reduce deficitul sub 3% din PIB pana in 2011, asa cum se angajase, si a propus Consiliului de Ministri aplicarea procedurii de suspendare. La 24 ianuarie, Consiliul de Ministri si-a dat acordul pentru suspendarea a aproape 500 de milioane de euro din fondurile de coeziune pe 2013.

"Decizia de astazi ar trebui sa fie un imbold puternic pentru Ungaria in vederea implementarii unor politici fiscale bune si sa asigure conditiile fiscale si macroeconomice adecvate pentru o buna folosire a fondurilor de coeziune. Este timpul acum ca Guvernul ungar sa actioneze inainte ca suspendarea sa intre in vigoare", a declarat Olli Rehn, comisarul pentru afaceri economice si monetare.

Actualele reglementari privind fondurile de coeziune prevad suspendarea totala sau partiala a fondurilor in cazul in care o tara nu ia masurile necesare pentru a-si corecta deficitul bugetar excesiv. Daca va fi aplicata suspendarea, ar fi pentru prima data cand Comisia Europeana ia o astfel de decizie. Initiativa Comisiei trebuie aprobata de statele membre pentru a fi aplicata. Daca intre timp Ungaria propune masuri de reducere a deficitului, suspendarea nu se va mai aplica.

Ungaria este monitorizata pentru deficit excesiv inca de la aderarea sa la Uniunea Europeana, in 2004. Budapesta urmeaza sa anunte CE ca deficitul bugetar pe 2011 a fost de 3,5%. Cifra a fost insa atinsa ca urmare a unor masuri speciale echivalente cu aproape 10% din PIB - activele fondurilor de pensii private, echivalente cu 9,75% din PIB au fost transferate la stat si aplicarea unor taxe speciale. Fara aceste masuri, deficitul s-ar fi ridicat la 6% din PIB.