Mai usor cu profitul

Surpriza anului trecut n-a fost insa legata
de mersul afacerilor, ci de profitabilitatea lor; daca analistii si
reprezentantii marilor companii deopotriva incepusera sa prevesteasca de prin
2006 ca vremea profiturilor impresionante va trece, pentru ca eco­nomia se
asaza, se maturizeaza si creste concurenta, putini se asteptau ca in loc de o
crestere generala a profiturilor de 60%, cum a fost in 2006, sa avem in 2007 o
crestere de numai 30,5% la nivelul celor 100 de companii din top.

Cum comenteaza acum analistii evolutia
profiturilor din top 100? “Piata romaneasca in general se caracterizeaza
printr-o crestere continua a competitivitatii. Pe termen mediu este de asteptat
ca noi multinationale sa-si deschida operatiuni in Romania si este de asteptat
ca marjele de profitabilitate sa scada spre nivelul inregistrat in alte state
din UE, iar rata de crestere a profiturilor totale ale celor mai mari 100 de
firme sa scada”, afirma Radu Stoicoviciu, senior partner in cadrul companiei de
consultanta PricewaterhouseCoopers.

Cum vom vedea mai departe in analiza
separata a sectoarelor economiei, celalalt factor general care a influentat
dinamica profiturilor a fost legat de costurile in crestere ale mentinerii si
ale dezvoltarii afacerilor. “Costurile aderarii la UE, precum si actiunile
masive de pozitionare pe piata s-au reflectat in rezultatele lui 2007;
investitiile in extinderea retelelor si in introducerea unor sisteme care sa
mareasca eficienta au atins niveluri fara precedent”, constata Daniela Nemoianu
Istocescu, partener in cadrul KPMG.

Iar tabloul a fost completat de conjunctura
nefavorabila adusa de criza financiara externa si de propriile dezechilibre ale
economiei, exprimate in modificarea rapida si brutala a cursului leu-euro si
intr-o inflatie peste asteptari. “Ceea ce este ingrijorator este ca la modul
general in Romania cresterea economica nu a fost sustinuta de o crestere
corespunzatoare a productivitatii muncii, ceea ce genereaza inflatie si implica
o crestere a importurilor care pune presiune asupra cursului de schimb
valutar”, declara Bogdan Belciu, director general al A.T. Kearney, care
estimeaza ca in 2008 si 2009 cresterea veniturilor se va diminua in mod evident
in multe ramuri economice, “iar profiturile vor fi cu atat mai mult sub
presiune”.

Cum se explica totusi faptul ca intr-un
asemenea climat au continuat sa apara marje de profitabilitate de peste 30%, de
genul celor inregistrate cu precadere de producatorii de ciment (Lafarge - 41%,
Carpatcement - 35%), dar si in retail (Plus Discount - 43%) sau in telecom
(Orange - 30%, Vodafone - 23%)? Pe de o parte, ele sunt expresia conjuncturii
(furnizorii de ciment au profitat de boom-ul imobiliar) si a evolutiei inegale
a sectoarelor econo­mice (daca industria farmaceutica s-a plafonat, de pilda, retailul
sau telecomul au continuat sa prospere, ca si in anii precedenti).

Pe de alta parte, 2007 ar fi ultimul an cu
astfel de profituri si e de asteptat “o relativa stabilizare a cresterii in
toate industriile, cele mai expuse fiind cea financiara, de constructii, FMCG,
retail si telecom”, spune Bogdan Belciu. In opinia lui, o comparatie regionala
si cu atat mai mult la scara UE “arata in mod evident ca marjele de profit
realizate in ultimii ani in Romania nu sunt sustenabile”, iar companiile care
au inteles aceasta si-au schimbat deja prioritatile, de la crestere cu orice
pret la eficienta.

Analistul de la A.T. Kearney afirma ca
firmele cu actionariat romanesc sunt cele mai putin pregatite sa faca fata unei
asemenea schimbari de tendinta. Deocamdata, in topul celor 100 de companii din
2007, nicio firma cu capital romanesc nu este printre primele 20 la capitolul
cifra de afaceri, ceea ce reflecta evident ponderea multinationalelor in
economia romaneasca. Cele mai mari companii cu capital autohton, conglomeratul
din industria alimentara Interagro si distribuitorul de materiale de
constructii si finisaje Arabesque, se situeaza insa destul de aproape de top 20
in functie de cifra de afaceri - pe locurile 25, respectiv 29, in urcare fata
de pozitiile pe care le ocupasera in topul din 2006 (52, respectiv 36).

In cazul primului, ceea ce s-a intamplat in
aceasta primavara, cand proprietarul Ioan Niculae a cerut ajutorul guvernului
ca sa nu-si inchida combinatele de ingrasaminte amenintate de scumpirea
gazelor, dovedeste o vulnerabilitate a afacerii; in schimb, Arabesque a crescut
constant, aproape pe tacute, desi cu o marja de profit de numai 2%, inferioara
celei de 6,3% din anul anterior. In umbra fiecarei afaceri mari romanesti se
afla insa unul sau mai multi potentiali cumparatori straini, iar frecventa cu
care companiile straine au preluat - pe parcursul ultimului an - sau curteaza
astfel de firme romanesti face greu de prevazut cum va arata viitorul top 100
din punctul de vedere al actionariatului companiilor.

CONSTRUCTII

Cei trei mari producatorii de ciment, cu
exceptia Holcim, au ramas si in 2007 printre cele mai profitabile companii din
economie: Lafarge si Carpatcement au obtinut marje de 41% respectiv 35%,
majorandu-si si afacerile cu 39%, respectiv 30%. “Cresterea exceptionala din
2007 a sectorului constructiilor, cu peste 30%, a determinat Lafarge sa
reorienteze volumele reziduale de export catre clientii interni si sa ia
decizii privind marirea capacitatilor de productie din toate uzinele”, explica
Philippe Platon, directorul financiar al Lafarge. Compania si-a incetinit
totusi rata de crestere a afacerilor si a profitului, la fel ca si ceilalti
mari producatori de ciment, care au ajuns deja la maximul capacitatii de
productie, investitiile in marirea capacitatilor fiind singurele optiuni pentru
a mentine aceleasi marje si in viitor.

Holcim a fost singurul producator de ciment
care a inregistrat o scadere a marjei de profit si a profitului net din cauza
cursului de schimb; compania a avut de rambursat mai multe credite contractate
in euro, dar a avut incasari in lei. Totusi, cum ar putea fi caracterizata o
economie in care se obtin marje de profit de peste 35%? “Nu este asezat ca
lumea, este o economie speculativa care permite unor companii sa obtina rezultate
peste media normala. Desigur, denota si o situatie conjuncturala in care
cererea pentru un anumit produs este mult mai ridicata decat oferta”,
comenteaza Ion Crangasu, directorul executiv al Patronatului Producatorilor din
Ciment (CIROM).

Aceasta opinie este impartasita si de
directorul Lafarge, care considera ca perioada actuala a permis producatorilor
sa isi foloseasca din plin potentialul instalatiilor industriale cu costuri
fixe mai reduse decat in Europa de Vest, fapt care face si ca profiturile de
aici sa fie mult mai mari decat cele din Vest. Platon adauga insa ca numai in
2008 s-a inregistrat o crestere a costurilor industriale de 15-16%, evolutie
care va duce la alinierea la conditiile economice din tarile vestice, crestere
care “abia a fost compensata prin majorarea preturilor”.

Producatorii de ciment nu sunt singurii
care profita insa de boom-ul imobiliar. Romstrade, companie de constructii
controlata de omul de afaceri Nelu Iordache, proprietarul Blue Air, si-a
majorat afacerile de peste zece ori in special pe baza unor noi lucrari publice
contractate. Producatorul de placi aglomerate din lemn Kronospan este un alt
nume nou in randul celor mai mari 100 companii private din Romania, acesta
luand locul producatorului austriac de cherestea Holzindustrie.