Romania refuza sa-si precipite intrarea in zona euro

Luni, 05 Martie 2007, ora 08:55
865 citiri

Romania se va impotrivi solicitarilor Bancii Centrale Europene de a-si devansa data tinta pentru adoptarea monedei euro, optand in schimb pentru o cale mai prudenta spre moneda unica, conform guvernatorului bancii centrale a tarii.

Mugur Isarescu a spus cotidianului Financial Times ca desi Romania, care a aderat la UE in ianuarie, este in curs de a intruni criteriile de la Maastricht pentru integrarea in zona euro mai devreme decat se astepta, dorinta lui este sa evite o intrare pripita inainte de realizarea "convergentei reale". "Adoptarea monedei euro pare o decizie simpla, dar este una complicata si noi trebuie sa realizam un echilibru intre tendinta de a fi ambitiosi si cea de a fi realisti".

El a spus ca Romania, care a inregistrat o mare crestere a interesului din partea investitorilor de portofoliu pe seama intrarii in UE, vrea sa evite scenariul din Ungaria, unde banca centrala a fost silita de doua ori sa renunte la datele tinta stabilite pentru aderarea la zona euro. Acele amanari i-au infuriat pe investitori si au subminat moneda ungara.

Dl Isarescu a povestit cu satisfactie despre recenta intalnire pe care a avut-o cu presedintele Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, care a sugerat ca tinta Bucurestiului pentru adoptarea euro stabilita pentru 2014 ar putea fi devansata, intreband: "De ce nu sunteti mai ambitiosi?"

Romanul a raspuns ca adoptarea monedei euro exclusiv pe baza tehnica a criteriilor Maastricht este un lucru periculos. "Vorbind doar de convergenta nominala, Romania ar putea sa o atinga pe termen scurt", a spus el pentru FT. "Dar in lipsa unei convergente reale, (adoptarea euro) este clar nefavorabila pentru Romania".
Pentru a adopta euro in 2014, Romania va trebui sa se conformeze criteriilor Maastricht si sa intre in asa-numita antecamera a eurozonei, ERM II, in 2012. Dar, dupa cum a recunoscut dl Trichet, tara este pe cale de a intruni cerintele in 2010 sau 2011.

Datoria publica este acum de 18% din PIB, mult sub pragul Maastricht de 60%. Deficitul bugetar pentru 2006 va fi probabil cam de jumatate din limita Maastricht de 3% din PIB.

Inflatia este sub 5% si banca centrala tinteste sa ajunga la 2% in urmatorii trei ani, ceea ce ar fi din nou corespunzator. Principala rata a dobanzii bancii este de 8%, dar daca inflatia scade sub 2%, rata ar scadea si ea.
Totusi, dl Isarescu a spus ca isi face griji in privinta capacitatii Romaniei de a se mentine la nivelul criteriilor, in special la capitolul inflatie, si in privinta altor amenintari la adresa stabilitatii financiare pe termen lung, precum volatilitatea ratei de schimb valutar.

Cresterea economica inalta, care s-a plasat la 8% in 2006, cresterea rapida a salariilor si expansiunea rapida a creditelor pentru locuinte suplimenteaza toate presiunea inflationista. Un deficit de cont curent care se apropie de 11% din PIB si amplificarea datoriilor pe termen scurt ar putea submina de asemenea scaderea inflatiei. Fluxurile semnificative de capital strain au intarit leul fata de euro in ultimii doi ani. Aceasta a ajutat la imblanzirea inflatiei in aceasta perioada, de la 12% la sub 5%, dar tendinta s-ar putea inversa rapid. "Trebuie sa ne asiguram ca dezinflatia nu este fortata de aprecierea monedei", spune dl Isarescu.

Reformele structurale, a spus el, trebuie sa inceapa totodata inainte de adoptarea euro pentru a elimina incertitudinile fiscale. El a scos in evidenta managementul bugetar slab al guvernului, precum si necesitatea unor reforme in domeniul pensiilor, sanatatii si educatiei, care sa faca mai predictibile obligatiile bugetare pe termen lung.

Sursa: Rador