Comisia Europeana: Noua Lege a pensiilor reprezinta un risc semnificativ la adresa deficitului public in 2020 si in anii urmatori

Miercuri, 20 Noiembrie 2019, ora 15:16
5353 citiri
Comisia Europeana: Noua Lege a pensiilor reprezinta un risc semnificativ la adresa deficitului public in 2020 si in anii urmatori
Foto: Pixabay

Noua Lege a pensiilor reprezinta un risc semnificativ la adresa deficitului public in 2020 si in anii urmatori in conditiile in care aceasta contine majorari semnificative ale punctului de pensie in intervalul 2019-2021, arata Comisia Europeana in raportul care contine constatarile misiunii de supraveghere consolidata desfasurata in Romania in 25 septembrie 2019.

Potrivit estimarilor Guvernului de la acel moment, citate de Executivul comunitar, Legea pensiilor va majora cheltuielile guvernamentale cu 0,8% din PIB in 2019, 2,3% in 2020 si 4,9% in 2021, comparativ cu nivelul din 2018. Reprezentantii Ministerului de Finante au sustinut ca strategia fiscala pe urmatorii ani ofera un spatiu fiscal suficient pentru a acoperi aceste costuri, gratie imbunatatirii colectarii taxelor si inghetarii cheltuielilor.

"Participantii misiunii au subliniat ca este neclar cum noua alege a pensiilor (in special majorarea pensiilor cu 40%) poate fi pusa in aplicare fara modificarea calendarului de implementare. Potrivit Consiliului Fiscal si Bancii Nationale a Romaniei, implementarea Legii pensiilor in calendarul prevazut in lege nu este compatibila cu mentinerea deficitului bugetar in limita a 3% din PIB prevazuta in Tratat", se arata in raportul Comisiei.

Raportul publicat miercuri cuprinde constatarile misiunii de supraveghere consolidata desfasurata in Romania in 25 septembrie 2019. Misiunea a fost efectuata in temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97. Echipa misiunii s-a intalnit cu secretarii de stat din Ministerul de Finante, Daniela Pescaru si Tiberiu Valentin Mavrodin, cu presedintele ANAF, Mirela Calugareanu, cu guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu, si cu seful Consiliului Fiscal al Romaniei, Daniel Daianu.

Conform documentului CE, autoritatile romane nu intentioneaza sa ia masuri ca raspuns la recomandarea Consiliului din luna iunie 2019 privind corectarea abaterii semnificative de la traiectoria de ajustare in directia obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO).

In luna iunie a acestui an, Consiliul a recomandat Romaniei sa ia masurile necesare pentru a se asigura ca rata de crestere nominala a cheltuielilor publice primare nete nu depaseste 4,5% in 2019 si 5,1% in 2020, ceea ce corespunde unei ajustari structurale anuale de 1% din PIB in 2019 si 0,7% in 2020.

"Reprezentantii Ministerului de Finante au explicat ca Guvernul Romaniei nu intentioneaza sa realizeze o ajustare structurala in 2019 sau 2020", se arata insa in raportul publicat miercuri.

Potrivit sursei citate, autoritatile romane au aprobat plafonul de cheltuieli pentru bugetul pe 2020 si de asemenea au oferit misiunii Comisiei estimari pe termen mediu. "Tintele de deficit bugetar sunt 2,92% din PIB in 2020, 2,99% din PIB in 2021, 2,74% din PIB in 2022 si 2,40% din PIB in 2023. Reprezentantii Ministerului de Finante nu au oferit si tintele de deficit structural dar au explicat ca tintele de deficit bugetar sugereaza ca procesul de ajustare structurala va incepe abia in 2022", se precizeaza in raportul Comisiei.

In opinia Executivului comunitar exista riscul ratarii tintei de deficit bugetar pe 2019. In perioada ianuarie-august 2019 deficitul public pe cash a fost cu 0,6 puncte procentuale mai mare decat in perioada similara a anului trecut. "Potrivit Consiliului Fiscal, exista riscuri semnificative de depasire a tintei de deficit pe 2019 si chiar a nivelului de referinta de 3% din PIB inclusa in Tratat. Acest lucru se datoreaza supraestimarii veniturilor si subestimarii cheltuielilor. Consiliul Fiscal estimeaza ca, daca nu vor fi adoptate masuri suplimentare, deficitul bugetar ar putea sa se situeze intre 3,4% si 3,7% din PIB in 2019", se arata in raportul Comisiei.

Romania face obiectul unor proceduri aplicabile abaterilor semnificative incepand cu primavara anului 2017, fiind, de altfel, primul stat membru care a facut obiectul unei proceduri aplicabile abaterilor semnificative (PAS).

Miercuri, Comisia Europeana a stabilit ca Romania nu a luat nicio masura eficace ca raspuns la Recomandarea Consiliului din iunie 2019 si a propus, in context, adoptarea de catre Consiliu a unei decizii privind lipsa luarii unor masuri eficace si o recomandare revizuita pentru a lua masuri in 2020 in vederea corectarii abaterii semnificative de la traiectoria de ajustare in directia obiectivului bugetar pe termen mediu. Conform recomandarii revizuite, Romania trebuie sa ia masurile necesare pentru a se asigura ca rata de crestere nominala a cheltuielilor publice primare nete nu depaseste 4,4% in 2020, ceea ce corespunde unei ajustari structurale anuale de 1% din PIB in 2020.

#legea pensiilor, #Comisia Europeana legea pensiilor , #Lege pensii