Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Oana Stratula, Avocat Partener in cadrul Societatii Civile de Avocati Stratula, Mocanu & Asociatii

Ajutorul de minimis: Cum sa supravietuiesti promisiunilor neonorate de stat

Ajutorul de minimis: Cum sa supravietuiesti promisiunilor neonorate de stat


Dornic sa sprijine micii intreprinzatori sau, cel putin, sa dea nastere unui cadru legislativ care sa creeze aceasta aparenta, in anul 2013, Guvernul Romaniei a adoptat Hotararea nr. 274 privind acordarea ajutoarelor de minimis pentru investitiile realizate de intreprinderile mici si mijlocii.

In esenta, prin acest act normativ, Statul Roman, reprezentat de Guvern, s-a obligat sa acorde ajutoare de minimis IMM-urilor, prin alocari de la bugetul de stat, sub forma de sume nerambursabile, in procent de 90% din valoarea totala a cheltuielilor eligibile aprobate spre finantare, pe o perioada de 2 ani fiscali consecutivi, in limita creditelor bugetare aprobate.

Conform H.G. 274/2013, bugetul maxim al schemei de ajutor de minimis este de 500 milioane lei, respectiv: credite de angajament pentru emiterea de acorduri pentru finantare, in valoare de 500 milioane lei, pentru perioada 2013-2014 si credite bugetare pentru plata ajutorului de minimis, in valoare de 250 milioane lei, pentru anul 2014, respectiv 250 milioane lei, pentru anul 2015.

Citind acum textul de lege, posibilitatea suplimentarii celor 500 milioane de lei, stipulata expres in HG 274/2013, apare ca o ironie la adresa celor care s-au increzut, cu buna credinta, in sprijinul promis de stat pentru realizarea de investitii, in conditiile in care cei 500 milioane de lei nu doar ca nu au fost suplimentati, dar din acestia nu au fost platiti decat 170 milioane lei.

Mai mult decat atat, in bugetul pe acest an nu a fost prevazuta nicio suma aferenta ajutoarelor de minimis pentru anul 2015, iar sansele ca sumele respective sa fie incluse intr-o eventuala rectificare bugetara sunt destul de reduse, dat fiind ca ne apropiem de sfarsitul anului.

Acordurile de finantare- o provocare pentru juristi

In temeiul HG 274/2013, IMM-urile care au depus cereri de acord de finantare si au indeplinit toate cerintele pentru a beneficia de sprijin au incheiat Acorduri de finantare cu Oficiile Teritoriale pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie.

Dat fiind ca prevederile acestor Acorduri de finantare au fost propuse de catre finantator si ca, in principiu, nu au facut obiectul negocierii, putem prezuma ca majoritatea beneficiarilor au prevazute in contract clauze de tipul celor pe care le vom analiza, in mod succint, in cele ce urmeaza.

Aparent, obiectul Acordului de finantare, asa cum este acesta stipulat in chiar primul articol din contract, este unul clar si nesusceptibil de analize si interpretari, respectiv ajutorul financiar nerambursabil acordat in baza cererii de acord pentru finantare si a documentatiei anexe, de la bugetul de stat, in baza HG 274/2013, prin Oficiul Teritorial pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie.

Cu toate acestea, clauzele contractuale care urmeaza, citite si interpretate in intregul lor, releva o realitate nu tocmai favorabila beneficiarilor, in conditiile in care obligatiei acestora de a realiza investitia pentru care au primit acordul de finantare nu ii corespunde o obligatie, pura si simpla, de plata a finantarii de catre stat, ci una afectata de modalitati.

Astfel, asa cum rezulta din Acordul de finantare, prin incheierea acestuia, in patrimoniul beneficiarului s-a nascut doar un drept de principiu de a primi ajutorul de stat, drept care ar urma sa se concretizeze prin semnarea unui act aditional care va da nastere dreptului efectiv de a primi suma aprobata de principiu pentru anul 2015.

Pe de alta parte, incheierea efectiva a actului aditional este supusa unui termen (definit de lege ca fiind un eveniment viitor si sigur ca se va produce) - respectiv "ulterior intrarii in vigoare a legii bugetului de stat aferent anului 2015" - dar si unor conditii (care, spre deosebire de termen, reprezinta un eveniment viitor si nesigur ca se va produce) - respectiv "deschiderea de credite bugetare de catre ordonatorul principal de credite si in limita bugetului alocat".

Intr-o interpretare tehnico-juridica a acestei formulari, putem spune ca suntem in prezenta unei obligatii de plata a finantarii, contractata sub conditia producerii unui eveniment intr-un anumit termen, respectiv sub conditia deschiderii de credite bugetare de catre ordonatorul principal de credite, intr-un cuantum acoperitor pentru plata tuturor cererilor de finantare aprobate, inauntrul termenului reprezentat de exercitiul bugetar al anului 2015.

Si pentru a inlatura orice dubii cu privire la caracterul conditionat al obligatiei Oficiilor Teritoriale pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie de a plati ajutorul de minimis, Acordul de finantare vine sa ne lamureasca in sensul ca "plata ajutorului de stat se realizeaza in limita bugetului anual alocat Schemei de minimis" si, desigur, "in cazul in care prin bugetul de stat nu se acopera sumele necesare finantarii proiectului, finantatorul este exonerat de orice raspundere".

Cu alte cuvinte, conform Acordului de finantare, daca nu se indeplineste conditia deschiderii de credite bugetare de catre ordonatorul principal de credite, intr-un cuantum acoperitor pentru plata tuturor cererilor de finantare aprobate, inauntrul termenului reprezentat de exercitiul bugetar al anului 2015, atunci finantatorul este exonerat de orice raspundere iar beneficiarul nu mai poate cere plata finantarii.

De altfel, in acelasi sens sunt si dispozitiile art. 1404 din Codul civil, care prevede ca atunci cand obligatia este contractata sub conditia producerii unui eveniment intr-un anumit termen, conditia este socotita neindeplinita daca termenul s-a implinit fara ca evenimentul sa se produca (in cazul de fata, daca se termina exercitiul bugetar al anului 2015, fara ca ordonatorul principal de credite sa fi deschis credite bugetare pentru plata ajutoarelor de minimis).

Si totusi, chiar nu se poate face nimic?

Evident, dupa evolutia evenimentelor care pare sa confirme faptul ca nu sunt sanse foarte mari ca la rectificarea bugetara preconizata pentru luna octombrie 2015 sa fie incluse toate sumele necesare pentru plata ajutoarelor de minimis, beneficiarii isi pun intrebarea daca nu exista nicio solutie pentru problema lor.

Solutii ar fi, insa acestea difera in functie de situatia concreta a fiecarui beneficiar intrucat, desi aparent toti au aceeasi problema - nesemnarea actelor aditionale la acordurile de finantare - totusi situatiile in care se afla acestia sunt diferite.

Astfel, daca ar fi sa incercam o clasificare a situatiilor in care se afla beneficiarii care au semnat Acorduri de finantare de tipul celor analizate mai sus, putem identifica cel putin trei categorii:

beneficiari care au demarat investitia in termenul de patru luni de la semnarea Acordurilor de finantare - interpretand, in mod corect, in opinia noastra, ca acea conditie suspensiva se refera doar la obligatia de plata a finantatorului, nu si la obligatia de demarare a investitiei si de depunere a cererilor de plata pana la termenul limita de 1 noiembrie 2015 - prevazut in Acordurile de finantare;

beneficiari care nu au demarat investitia in termenul de patru luni de la semnarea Acordurilor de finantare intrucat au interpretat ca acea conditie suspensiva referitoare la semnarea actului aditional afecteaza intreg Acordul de finantare;

beneficiari care nu au demarat investitia in termenul de patru luni de la semnarea Acordurilor de finantare intrucat li s-a comunicat, in mod oficial, de catre finantator, sa nu inceapa investitia inainte de semnarea actelor aditionale.

In masura in care, la rectificarea bugetara preconizata, nu vor fi incluse sumele necesare platii ajutoarelor de minimis, indiferent de categoria din care fac parte, beneficiarii isi pot solicita drepturile doar pe calea unei actiuni in instanta, asa cum, de altfel, li s-a si spus, mai mult sau mai putin direct, in cadrul diverselor intalniri oficiale destinate incercarilor de deblocare a schemei de minimis.

Cadrul procesual si obiectul actiunii in contencios administrativ trebuie insa particularizate in functie de fiecare caz in parte, tinand cont de o serie de elemente de natura sa transforme demersul judiciar intr-o adevarata provocare: clauze contractuale defavorabile beneficiarilor, faptul ca legea bugetului de stat este un act de vointa al Parlamentului care nu poate fi cenzurat decat sub aspectul constitutionalitatii, nu si al oportunitatii, faptul ca statul roman nu poate totusi sa fie absolvit de raspundere, daca nu pentru activitatea legislativa, atunci pentru cea executiva (mai exact pentru actele administrativ normative emise de Guvern si care au nascut sperante legitime in persoana acestor IMM-uri, s.a.m.d.)

Asa fiind, dincolo de dificultatile inerente oricarui demers procesual, in masura in care IMM-urile vizate au fost prejudiciate prin acte administrative sau administrativ normative ale puterii executive (infirmate sau nevalidate apoi de puterea legiuitoare), o atare lezare nu ar putea ramane nesanctionata, fiind contrara principiului elementar al respectarii cuvantului dat, dincolo de orice alte prevederi legale sau contractuale care ar putea fi invocate.

Editorial semnat de Oana Stratula, Avocat Partener in cadrul Societatii Civile de Avocati Stratula, Mocanu & Asociatii

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 13419 ori