Sfatul avocatului: Tot ce vrei sa stii despre preaviz (I)

Joi, 19 Februarie 2015, ora 08:00
25677 citiri
Sfatul avocatului: Tot ce vrei sa stii despre preaviz (I)
Foto: Cosmin Mocanu, Partener Stratula Mocanu & Asociatii

Desi dreptul la preaviz al angajatilor ale caror contracte individuale de munca (CIM) inceteaza pare sa reprezinte o institutie bine cunoscuta si insusita de catre angajatori, iata ca practica avocateasca ne-a aratat ca realitatea e destul de diferita.

Nu de putine ori, desi tratat ca un "dat" in cadrul procedurilor de concediere a salariatilor pentru varii motive (nu toate susceptibile de acordarea unei perioade de preaviz), in realitate preavizul nu este inteles si insusit pentru ceea ce reprezinta, ca institutie juridica de dreptul muncii, imprejurare de natura sa conduca, in unele cazuri, la erori de procedura, mai mult sau mai putin vatamatoare.

Prin urmare, vom incerca sa lamurim, pe cat posibil, o serie de aspecte practice referitoare la aceasta institutie de care, mai devreme sau mai tarziu, mai des sau mai rar, orice angajator se loveste in activitatea sa.

In acest prim articol, ne vom referi la cateva aspecte generale cu privire la preavizul la care sunt obligati angajatorii in cazul desfacerii anumitor categorii de contracte individuale de munca.

1. Ce este preavizul?

Fara indoiala, o intrebare la vederea careia nu putini lucratori in domeniul resurselor umane tind sa raspunda fara ezitare:

"Simplu. Este perioada in care trebuie sa mai pastram un salariat atunci cand i se desfiinteaza postul".

Cu usoare variatii pe aceeasi tema, preavizul este uneori vazut ca perioada in care salariatului mai trebuie sa i se "permita sa vina la munca", sau in alte cazuri, in care "trebuie sa fie platit". Iar in unele cazuri, "desfiintarea postului" este inlocuita de "incetarea contractului de munca".

Desi niciuna dintre "definitiile practice" ale preavizului nu este fundamental gresita, in realitate de putine ori aceasta institutie este corecta si completa; sau inteleasa, in primul rand, pentru a putea fi apoi aplicata in mod legal, si corespunzator nevoilor partilor in fiecare caz in parte.

Fara a incerca o definire academica a acestei notiuni suficient de populare in practica resurselor umane, putem spune ca preavizul este obligatia pe care angajatorul o are (si implicit dreptul corelativ al salariatului), in anumite cazuri de incetare a CIM, de a anunta salariatul cu privire la incetarea CIM cu o perioada de timp determinata inainte ca aceasta sa aiba efectiv loc.

Prin urmare, preavizul este o obligatie pentru angajator, si un drept pentru salariat.

El nu este un termen in sine, ci este o obligatie afectata de un termen, denumit termen de preaviz.

Termenul minim general de preaviz este de 20 de zile lucratoare, reglementat de art. 75 din Codul Muncii, in forma in vigoare la acest moment.

2. Cand si cui trebuie acordat preavizul?

Obligatia de acordare a preavizului nu este aplicabila oricarei concedieri, ci aceasta este prevazuta pentru 3 cazuri distincte si limitativ reglementate, mai precis:

(a) concedierea salariatului care a devenit inapt fizic/psihic pentru postul ocupat;

(b) concedierea salariatului care nu corespunde profesional cu postul ocupat;

(c) concedierea salariatului pentru desfiintarea postului ocupat, indiferent daca este vorba de o concediere individuala sau una colectiva.

Concedierea salariatului ca aplicare a unei sanctiuni disciplinare nu reprezinta, in mod firesc de altfel, un caz in care angajatorul are obligatia acordarii preavizului.

3. Cum se acorda preavizul?

Intrucat prevederile legale ce reglementeaza preavizul nu impun vreo conditie de forma, sau procedura de comunicare a preavizului, practicienii in domeniul resurselor umane si-au format, in timp, propriile practici, care desi neunitare, au dat nastere unor veritabile cutume in materie.

Astfel, in prezent este greu de conceput ca dreptul la preaviz poate fi respectat si in lipsa unui document scris in acest sens, document care daca nu se numeste ca atare (in general "notificare de preaviz"), cel putin sa contina in mod expres mentiunea ca salariatul se va afla in preaviz, si datele de incepere si incetare a acestuia.

In realitate insa, notificarea salariatului cu privire la incetarea CIM cu 20 de zile lucratoare ulterior datei la care este notificat respecta intru totul dreptul acestuia la preaviz.

Cu toate acestea, si avand in vedere atat practica neunitara in materie, cat si consecintele incalcarii dreptului la preaviz (mai exact nulitatea absoluta a deciziei de concediere astfel emisa), si noi recomandam ca procedura standard de notificare a preavizului sa fie in scris, cu indicarea clara a perioadei intre care curge termenul de preaviz.

4. Cum se calculeaza termenul de preaviz?

Desi aparent o operatiune simpla, calculul termenului de preaviz trebuie facut cu grija, intrucat incalcarea acestuia, chiar si doar cu o zi lucratoare, este sanctionata la fel de aspru ca si ignorarea termenului de preaviz cu totul.

Ca pe tot parcursul acestui articol, ne vom referi si in continuare la termenul de 20 de zile lucratoare, termenul minim general de preaviz.

Cu toate acestea, in ipoteza in care anumite categorii de salariati (in general este cazul "salariatilor cheie") beneficiaza, prin contractul individual (sau colectiv) de munca, de un preaviz superior celui minim legal, obligatia angajatorului este de a respecta termenul mai mare dintre cele doua.

In ceea ce priveste modul de calcul al acestui termen, el trebuie astfel calculat incat sa includa, intre data la care a fost notificata inceperea preavizului, si data la care CIM inceteaza efectiv, un numar de 20 de zile lucratoare, fara ca printre acestea sa se numere prima zi (data primirii preavizului) si ultima (data de la care CIM este efectiv desfacut).

In plus fata de prima si ultima zi, in calculul termenului de preaviz nu vor intra nici zilele libere, deci atat zilele de sambata si duminica, cat si sarbatorile legale, fie reglementate in mod expres, fie stabilite in mod spontan de catre autoritatile publice.

Astfel, cu titlu de exemplu, un preaviz notificat in data de 25 noiembrie (care pentru utilitatea exemplului va pica intr-o zi de vineri) se va implini in data de 29 decembrie, data la care CIM va inceta.

In preavizul astfel calculat nu intra zilele de 30 noiembrie, 1 si 26 decembrie, sarbatori legale.

In plus daca, de exemplu, ziua de vineri, 2 decembrie este si ea declarata libera, in mod spontan, preavizul din exemplul nostru se va prelungi cu o zi in mod corespunzator.

Editorial semnat de Cosmin Mocanu, Avocat Partener in cadrul Societatii Civile de Avocati Stratula, Mocanu & Asociatii

#preaviz concediere CIM, #contract individual munca, #reguli concediere angajat , #Legislatie codul muncii