Interzicerea libertatii de a nega

Joi, 08 Februarie 2007, ora 05:33
1396 citiri

Germania gazduieste o disputa cu privire la libertatea de exprimare in timp ce incearca sa impuna pedepse pentru cei care neaga genocidul sau crimele in masa.

Inainte ca mandatul sau de sase luni de la conducerea UE sa ia sfarsit, Germania spera sa adopte masuri care sa ii incrimineze, si chiar sa ii pedepseasca cu inchisoarea nu doar pe cei care neaga Holocaustul, ci si pe cei care minimizeaza genocidul, crimele de razboi si crimele impotriva umanitatii. "Faptele dovedite istoric nu trebuie negate", a declarat saptamana aceasta ministrul german al justitiei Brigitte Zypries intr-un interviu la radio. "Atunci cand o curte internationala stabileste ca astfel de crime au avut loc, atunci nu ar mai trebui sa poti sa spui: 'Ati inventat totul'.

Germania vede aceasta problema ca pe o parte a responsabilitatii sale istorice de a lupta impotriva rasismului si a xenofobiei. Dar a intampinat obiectii din partea celor care prefera sa ii suporte pe cei care neaga Holocaustul decat sa renunte la libertatea de exprimare, si a altora care se tem ca istoricii nu vor mai cerceta crimele in masa de teama sa nu fie acuzati daca ajung la concluzia "gresita".

Actul al doilea

Incriminarea celor care neaga uciderea a sase milioane de evrei in timpul celui de-al doilea razboi mondial a fost mereu o problema delicata. Eforturile UE in aceasta directie au fost contracarate in trecut. O incercare de acum doi ani a fost respinsa de Italia, dar Berlinul spera ca noul guvern de centru stanga de la Roma va reprezenta un nou impuls pentru aceste masuri.

Totusi, condamnarea istoricului britanic David Irving anul trecut in Austria pentru negarea Holocaustului a dat nastere unei dezbateri intense cu privire la libertatea de exprimare in mai multe state membre. Unii dintre cei mai infocati dusmani ai sai si-au exprimat dezacordul in privinta inchiderii lui pentru parerile personale, oricat de neplacute ar fi acestea.

In Italia, aproape 200 de istorici au semnat un manifest impotriva incriminarii negarii Holocaustului. Dar unele state europene o interzic deja, printre care Franta, Belgia si Polonia, precum si Austria si Germania, care sustin ca astfel de pareri nu isi au locul in societati care resping categoric crimele nazistilor. Intr-adevar, se pare ca aspectul referitor la negarea genocidului va atrage cea mai mare consternare.

"In privinta negarii Holocaustului, exista anumite cazuri in care sistemul juridic reprezinta singura cale de a impiedica acest fenomen sa se infiltreze in societate, acolo unde dezbaterea publica nu este suficienta," afirma Stephane Bruchfeld, cercetator la Programul Uppsala pentru Studierea Holocaustului si a Genocidului din Suedia. "Dar am intampinat dificultati majore in definirea genocidului. Observatorii, oamenii de stiinta, istoricii au nevoie de libertate pentru a cerceta, a dezbate. Aceste discutii sunt foarte importante - orice tentativa de a le ingradi este foarte ingrijoratoare".

Moartea a sute de mii de armeni in primul razboi mondial este un exemplu concludent. Unele state au declarat ca a avut loc un genocid, dar altele au refuzat sa admita acest lucru. In Turcia este chiar o crima sa dai acestor asasinate o astfel de eticheta.

Statele UE cu legislatie impotriva negarii Holocaustului: Austria, Belgia, Cehia, Franta, Germania, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia.

"Cu sufletul, nu cu capul"

Potrivit acestor propuneri, o persoana ar putea primi pana la trei ani de inchisoare pentru "aprobarea, negarea sau minimizarea grosiera" a unei crime de razboi recunoscute ca atare de Tribunalul Penal International (TPI).
Tribunalul, care a convenit sa inceapa audierile in primul sau caz - procesul lui Thomas Lubanga, liderul militiei din Congo - se ocupa numai de crimele comise dupa 1 iulie 2002.

Afirmatiile referitoare la genocidul si crimele de razboi comise in Balcani in anii 1990 nu ar intra, de exemplu, sub incidenta propunerilor germane. In orice caz, unii observatori UE se indoiesc ca propunerile vor ajunge vreodata in legislatia europeana, afirmand ca acestea nu vor fi probabil votate de state precum Suedia, care tin mult la libertatea de exprimare.

Potrivit unui purtator de cuvant al guvernului german, propunerile vor fi luate oficial in discutie la intalnirea Consiliului Ministrilor care va avea loc inainte de luna iunie.

Dar esecul ratificarii constitutiei Uniunii Europene, care ar fi facilitat actiunile comune in domeniul justitiei si al internelor, inseamna ca si in cazul in care aceste masuri sunt acceptate, va fi greu sa fie impuse statelor circumspecte. "Exista numeroase discutii in interiorul UE despre cine suntem, cum vedem lumea, ce consideram acceptabil si ce respingator", a afirmat Hugo Brady, cercetator la Centrul pentru Reforma Europeana din Londra. "Dar totul se petrece intr-o atmosfera legala foarte ambigua".

"Aceste propuneri indeamna la dezbateri - dar nu prevad nimic mai mult. Sunt facute cu sufletul, nu cu capul".

Sursa: Rador