Achizitiile publice. Ce schimbari aduce noua Directiva europeana in legislatia nationala

La nivel comunitar, achizitiile publice sunt considerate a fi unul dintre instrumentele de piata cu rol esential, care trebuie utilizate de statele membre in scopul realizarii unei cresteri inteligente, durabile si favorabile incluziunii, asigurand in acelasi timp o utilizare cat mai eficienta a fondurilor publice.

Acest rol cheie al achizitiilor publice a fost recunoscut de Comisia Europeana in Strategia Europa 2020, prezentata in comunicarea Comisiei din 3 martie 2010, intitulata "Europa 2020. O strategie europeana pentru o crestere inteligenta, ecologica si favorabila incluziunii".

In aceste conditii, a devenit necesara adaptarea textelor comunitare la noile cerinte si realitati ale pietei, fapt realizat prin adoptarea, la data de 26 februarie 2014, a Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European si a Consiliului privind achizitiile publice si de abrogare a Directivei 2004/18/CE privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitii publice de lucrari, de bunuri si de servicii.

Care sunt noile praguri valorice instituite de Directiva

Noua directiva instituie norme aplicabile procedurilor de achizitie utilizate de catre autoritatile contractante in legatura cu contractele de achizitie publica si concursurile de proiecte, a caror valoare estimata fara TVA este egala sau mai mare decat:

- 5.186.000 euro, in cazul contractelor de achizitii publice de lucrari;

- 134.000 euro, in cazul contractelor de achizitii publice de produse si de servicii atribuite de autoritatile guvernamentale centrale si a concursurilor de proiecte organizate de aceste autoritati;

- 207.000 euro, in cazul contractelor de achizitii publice de produse si de servicii atribuite de autoritatile contractante regionale si locale;

- 750.000 euro, in cazul contractelor de achizitii publice de servicii pentru servicii sociale si alte servicii specifice.

Care sunt principiile pe care trebuie sa le respecte achizitiile publice

Art. 18 din noua Directiva mentine in sarcina autoritatilor contractante obligatia de a respecta, in esenta, aceleasi principii prevazute si in Directiva din 2004, respectiv principiile egalitatii, nediscriminarii si transparentei, fiind reglementat insa, cu caracter de noutate, principiul proportionalitatii ("autoritatile contractante ii trateaza pe operatorii economici in mod egal si fara discriminare si actioneaza intr-o maniera transparenta si proportionata").

De asemenea, noua Directiva renunta la reglementarea clauzei de nediscriminare (art. 3 din Directiva din 2004) insa statueaza, in mod expres, ca autoritatile contractante au obligatia de a asigura libera concurenta intre operatorii economici, astfel incat conceptul achizitiei sa nu fie facut cu intentia de excludere a acesteia din domeniul de aplicare al directivei sau de restrangere artificiala a concurentei. Se considera ca se restrange artificial concurenta in cazul in care conceptul achizitiei este facut cu intentia favorizarii sau dezavantajarii nejustificate a anumitor operatori economici.

Care sunt procedurile de atribuire in noua Directiva

Procedura deschisa - in care orice operator economic interesat poate depune o oferta ca raspuns la o invitatie la o procedura concurentiala de ofertare. Termenul minim de primire a ofertelor este de 35 de zile de la data la care s-a trimis anuntul de participare.

Procedura restransa - in care orice operator economic poate depune o cerere de participare, ca raspuns la o invitatie la o procedura concurentiala de ofertare, furnizand informatiile pentru selectia calitativa care sunt solicitate de catre autoritatea contractanta.

In cazul procedurii restranse, numai operatorii economici invitati in acest sens de autoritatea contractanta dupa evaluarea informatiilor furnizate pot depune o oferta. De asemenea, autoritatile contractante pot limita numarul candidatilor corespunzatori pentru a fi invitati sa participe la procedura.

Procedura competitiva cu negociere - in care orice operator economic poate depune o cerere de participare, ca raspuns la o invitatie la o procedura concurentiala de ofertare, urmand ca numai operatorii economici invitati de autoritatea contractanta, dupa evaluarea de catre aceasta a informatiilor furnizate, sa depuna o oferta initiala, care va constitui baza pentru negocierile ulterioare. La fel ca si in cazul procedurii restranse, autoritatile contractante pot limita numarul candidatilor corespunzatori pentru a fi invitati sa participe la procedura competitiva cu negociere.

De asemenea, procedurile competitive cu negociere se pot desfasura in faze succesive, in scopul reducerii numarului de oferte care urmeaza sa fie negociate, aplicand criteriile de atribuire mentionate in anuntul de participare, in invitatia pentru confirmarea interesului sau in alte documente ale achizitiei.

Dialogul competitiv - in care orice operator economic poate depune o cerere de participare ca raspuns la un anunt de participare, urmand ca la dialog sa participe exclusiv operatorii economici invitati de autoritatea contractanta, dupa evaluarea informatiilor furnizate.

Autoritatea contractanta continua dialogul pana cand este in masura sa identifice solutia sau solutiile care pot raspunde necesitatilor sale, iar dupa declararea incheierii dialogului si informarea corespunzatoare a participantilor ramasi, autoritatea contractanta ii invita pe fiecare dintre acestia sa isi depuna ofertele finale pe baza solutiei sau solutiilor prezentate si specificate in cursul dialogului.

Autoritatea contractanta evalueaza ofertele primite pe baza criteriilor de atribuire prevazute in anuntul de participare sau in documentul descriptiv.

Parteneriatul pentru inovare - in care orice operator economic poate depune o cerere de participare ca raspuns la un anunt de participare, furnizand informatiile pentru selectia calitativa solicitate de autoritatea contractanta. In cazul parteneriatului pentru inovare, autoritatea contractanta are obligatia de a identifica, in documentele achizitiei, necesitatea unui produs, a unui serviciu inovator sau a unor lucrari inovatoare care nu poate fi satisfacuta prin achizitionarea produselor, serviciilor sau lucrarilor deja disponibile pe piata.

Parteneriatul pentru inovare se structureaza in faze succesive, urmand succesiunea etapelor din procesul de cercetare si de inovare, care poate include fabricarea produselor, prestarea serviciilor sau finalizarea lucrarilor. Parteneriatul pentru inovare stabileste obiective intermediare care trebuie atinse de catre parteneri si plata remuneratiei in transe adecvate.

Procedura de negociere fara publicare prealabila - poate fi utilizata pentru contractele de achizitii publice de lucrari, de produse si de servicii, in oricare dintre urmatoarele cazuri:

-daca nu a fost depusa nicio oferta sau nicio oferta adecvata sau nicio cerere de participare sau nicio cerere adecvata de participare ca raspuns la o procedura deschisa sau restransa, atat timp cat conditiile initiale ale contractului nu sunt modificate in mod substantial si se transmite un raport Comisiei, la cererea acesteia;

- daca lucrarile, produsele sau serviciile pot fi furnizate numai de catre un anumit operator economic pentru unul dintre motivele urmatoare: scopul achizitiei este crearea sau achizitionarea unei opere de arta sau reprezentatii artistice unice; concurenta lipseste din motive tehnice; protectia unor drepturi exclusive, inclusiv drepturile de proprietate intelectuala;

- in masura in care este absolut necesar atunci cand, din motive de extrema urgenta determinate de evenimente care nu puteau fi prevazute de catre autoritatea contractanta si care nu sunt atribuibile acesteia, termenele pentru procedurile deschise sau restranse sau procedurile competitive cu negociere nu pot fi respectate.

Noua Directiva instituie regula divizarii in loturi a produselor si serviciilor

In scopul de a promova concurenta intre operatorii economici si de a asigura respectarea principiilor nediscriminarii, tratamentului egal, proportionalitatii si eficientei utilizarii fondurilor, art. 46 alin. 1 din noua Directiva prevede ca autoritatile contractante pot decide sa atribuie un contract sub forma de loturi separate si pot stabili dimensiunea si obiectul unor astfel de loturi.

De asemenea, in alineatul urmator se prevede ca, exceptand contractele a caror diviziune este obligatorie in conformitate cu alineatul (4) al aceluiasi articol, autoritatile contractante trebuie sa indice principalele motive care stau la baza deciziei lor de a nu face impartirea pe loturi, care se include in documentele achizitiei sau in raportul individual.

In fine, alineatul 4 al art. 46 da dreptul statelor membre de a face obligatorie atribuirea contractelor sub forma de loturi separate, in temeiul anumitor conditii care urmeaza sa fie specificate in conformitate cu dreptul lor intern si avand in vedere dreptul Uniunii.

Din normele comunitare anterior mentionate rezulta, asadar, ca divizarea pe loturi va reprezenta regula in materia achizitiilor publice, urmand ca, numai cu caracter de exceptie si cu motivarea deciziei de a nu face impartirea pe loturi, autoritatile publice sa poata realiza achizitii in lot unic.

Termenul limita pana la care trebuie implementata noua Directiva in legislatia nationala a Statelor Membre

In conformitate cu prevederile art. 90 din noua Directiva, statele membre vor asigura intrarea in vigoare a actelor cu putere de lege si a actelor administrative necesare pentru a se conforma directivei, pana la 18 aprilie 2016. De asemenea, statele membre au obligatia de a comunica, de indata, Comisiei textul masurilor respective.

Editorial semnat de Oana Stratula, Avocat Partener in cadrul Societatii Civile de Avocati Stratula, Mocanu & Asociatii