Consiliul Superior al Magistraturii da verdictul final in cazul Bordei
Miercuri, 29 August 2007, ora 19:04
Pe aceeasi temaEuroparlamentarii cer interzicerea mineritului pe baza de cianuriKorodi: Taxa auto implica eliminarea "taxei pentru teava de esapament"Investitiile straine, in crestere la BVBFlutur: Proprietarii de vii si livezi vor fi despagubiti
Loading from
Inspectia Judiciara a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a stabilit ca nu pot fi retinute elemente de conduita necorespunzatoare in activitatea judiciara din partea magistratilor care au judecat dosarul "Parcul Bordei" si ca decizia s-a intemeiat pe probele din proces.Decizia Curtii de Apel s-a intemeiat pe probele administrate in proces, iar situatia de fapt rezultata "a fost incadrata in regula de drept aplicabila", a anuntat miercuri CSM.
Inspectia judiciara a consiliului a analizat si sesizarea privind cercetarea administrativa a judecatorilor care au pronuntat decizia din 21 iunie care a obligat Consiliul General al capitalei, printr-o sentinta irevocabila, la plata a aproape18 milioane de euro despagubiri omului de afaceri Costica Costanda in procesul in care acesta s-a judecat pentru construirea unor imobile in parcul Floreasca din Bucuresti.
Potrivit CSM, acuzele aduse judecatorilor au sugerat ideea ca acestia ar fi pronuntat o hotarare judecatoreasca cu nerespectarea dispozitiilor legale si a probelor aflate la dosarul cauzei, cu incalcarea principiului separatiei puterilor in stat, efectele acestei hotarari fiind dovada exercitarii functiei cu rea credinta sau grava neglijenta.
S-a retinut ca omul de afaceri Constanda Costica s-a adresat instantei de judecata cu o cerere prin care a solicitat obligarea Consiliului General al Municipiului Bucuresti sa aprobe documentatia privind Planul Urbanistic Zonal (PUZ) cu privire la terenurile aflate in proprietatea sa.
Potrivit CSM, decizia civila Curtii de Apel Bucuresti din 21 iunie consfinteste, in esenta, o prerogativa a dreptului de proprietate, si anume dreptul reclamantului de a edifica un complex de locuinte pe proprietatea privata dobandita prin vanzare-cumparare de la numitii Tudor Dumitru si Lincaru Eugen.
Anterior dobandirii respectivelor suprafete de teren de catre Constanda Costica, acestea fusesera in proprietatea lui T.D. si L.E. in baza unor dispozitii emise pe 5 septembrie 2003 emise de Primarul General al Municipiului Bucuresti, in schimbul terenurilor in suprafata de 33.124 mp, pe care acestia le detineau in Soseaua Nordului si str. Zagazului, nr. 41, sector 1.
Prin urmare, terenurile in discutie au apartinut initial statului, fiind in proprietatea privata a Primariei Bucuresti.
Inspectia judiciara a mai retinut ca instanta Curtii de Apel a procedat la verificarea modului de dobandire a terenurilor si a situatiei lor juridice, a detaliilor tehnice legate de aprobarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ), a necesitatii obtinerii anumitor avize, a valorii suprafetelor de teren (sens in care s-a incuviintat si efectuat o expertiza tehnica de specialitate), a limitelor in care un act administrativ poate ingradi dreptul de proprietate, precum si a consecintelor refuzului autoritatii fata de exercitarea neingradita a dreptului de proprietate privata.
"In ce priveste modul de desfasurare a procesului, nu s-au constat violari ale legii de procedura, instanta asigurand, pe langa o echitabila administrare si interpretare a probelor, si caracterul contradictoriu si public al dezbaterilor, toate partile fiind prezente personal sau reprezentate in instanta", a aratat CSM.
Inspectia judiciara a analizat si invocarea, prin articolele de presa legate de Parcul Bordei, a incalcarii principiului separatiei puterilor in stat, si anume, a depasirii atributiilor puterii judecatoresti, considerandu-se ca prin dispozitia de obligare a Consiliului General la aprobarea PUZ instanta s-a substituit unei alte autoritati.
"S-a constat ca instanta, legal sesizata cu o cerere in contencios administrativ, a procedat la solutionarea acesteia cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare, efectuand controlul de legalitate si de oportunitate, dupa administrarea tuturor probelor solicitate de parti si verificarea inclusiv a detaliilor de natura tehnica care au stat la baza refuzului emiterii actului administrativ", a mai aratat CSM.
In cazul in care autoritatea administrativa nu procedeaza la verificarea cerintelor de legalitate, aceasta obligatie revine instantei, pe calea controlului jurisdictional, din momentul investirii sale cu actiunea in contencios administrativ. Intr-o asemenea situatie, instanta este in masura sa examineze si sa statueze asupra fondului dreptului ce se reclama a fi incalcat.
Din considerentele deciziei Curtii de Apel, reiese faptul ca au fost analizate toate cerintele legale, in sensul ca exista toate documentatiile necesare aprobarii PUZ, ca studiul geotehnic depus la dosarul inregistrat la Consiliul General al Municipiului Bucuresti releva inexistenta impedimentelor tehnice pentru realizarea proiectului si ca nu mai este necesara, in aceasta faza, niciun alt aviz de urbanism.
Corelativ acestor conditii de legalitate indeplinite se afla refuzul nejustificat al autoritatii administrative, invocat in fata instantei de judecata. Acestea sunt motivele pentru care instanta a procedat la recunoasterea dreptului pretins de reclamant si a obligat paratul sa aprobe documentatia PUZ in forma solicitata, a mai aratat CSM.
Astfel, s-a stabilit ca instanta de judecata a efectuat un control jurisdictional asupra legalitatii si oportunitatii unui act administrativ, fara a se putea considera ca prin aceste verificari si prin dispozitia de obligare a Consiliului General la aprobarea PUZ s-ar fi substituit unei alte autoritati, depasind astfel atributiile puterii judecatoresti.
Potrivit art. 99 lit. h din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, constituie abatere disciplinara exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, daca fapta nu constituie infractiune, inspectorii CSM apreciind ca in decizia in cazul Parcul Bordei nu se justifica ipoteza savarsirii unei abateri disciplinare in sensul pronuntarii hotararii cu rea credinta.
<b>Bloombiz</b>
(Sursa: <a href=http://www.newsin.ro/ target=_blank>NewsIn</a>)
Inspectia judiciara a consiliului a analizat si sesizarea privind cercetarea administrativa a judecatorilor care au pronuntat decizia din 21 iunie care a obligat Consiliul General al capitalei, printr-o sentinta irevocabila, la plata a aproape18 milioane de euro despagubiri omului de afaceri Costica Costanda in procesul in care acesta s-a judecat pentru construirea unor imobile in parcul Floreasca din Bucuresti.
Potrivit CSM, acuzele aduse judecatorilor au sugerat ideea ca acestia ar fi pronuntat o hotarare judecatoreasca cu nerespectarea dispozitiilor legale si a probelor aflate la dosarul cauzei, cu incalcarea principiului separatiei puterilor in stat, efectele acestei hotarari fiind dovada exercitarii functiei cu rea credinta sau grava neglijenta.
S-a retinut ca omul de afaceri Constanda Costica s-a adresat instantei de judecata cu o cerere prin care a solicitat obligarea Consiliului General al Municipiului Bucuresti sa aprobe documentatia privind Planul Urbanistic Zonal (PUZ) cu privire la terenurile aflate in proprietatea sa.
Potrivit CSM, decizia civila Curtii de Apel Bucuresti din 21 iunie consfinteste, in esenta, o prerogativa a dreptului de proprietate, si anume dreptul reclamantului de a edifica un complex de locuinte pe proprietatea privata dobandita prin vanzare-cumparare de la numitii Tudor Dumitru si Lincaru Eugen.
Anterior dobandirii respectivelor suprafete de teren de catre Constanda Costica, acestea fusesera in proprietatea lui T.D. si L.E. in baza unor dispozitii emise pe 5 septembrie 2003 emise de Primarul General al Municipiului Bucuresti, in schimbul terenurilor in suprafata de 33.124 mp, pe care acestia le detineau in Soseaua Nordului si str. Zagazului, nr. 41, sector 1.
Prin urmare, terenurile in discutie au apartinut initial statului, fiind in proprietatea privata a Primariei Bucuresti.
Inspectia judiciara a mai retinut ca instanta Curtii de Apel a procedat la verificarea modului de dobandire a terenurilor si a situatiei lor juridice, a detaliilor tehnice legate de aprobarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ), a necesitatii obtinerii anumitor avize, a valorii suprafetelor de teren (sens in care s-a incuviintat si efectuat o expertiza tehnica de specialitate), a limitelor in care un act administrativ poate ingradi dreptul de proprietate, precum si a consecintelor refuzului autoritatii fata de exercitarea neingradita a dreptului de proprietate privata.
"In ce priveste modul de desfasurare a procesului, nu s-au constat violari ale legii de procedura, instanta asigurand, pe langa o echitabila administrare si interpretare a probelor, si caracterul contradictoriu si public al dezbaterilor, toate partile fiind prezente personal sau reprezentate in instanta", a aratat CSM.
Inspectia judiciara a analizat si invocarea, prin articolele de presa legate de Parcul Bordei, a incalcarii principiului separatiei puterilor in stat, si anume, a depasirii atributiilor puterii judecatoresti, considerandu-se ca prin dispozitia de obligare a Consiliului General la aprobarea PUZ instanta s-a substituit unei alte autoritati.
"S-a constat ca instanta, legal sesizata cu o cerere in contencios administrativ, a procedat la solutionarea acesteia cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare, efectuand controlul de legalitate si de oportunitate, dupa administrarea tuturor probelor solicitate de parti si verificarea inclusiv a detaliilor de natura tehnica care au stat la baza refuzului emiterii actului administrativ", a mai aratat CSM.
In cazul in care autoritatea administrativa nu procedeaza la verificarea cerintelor de legalitate, aceasta obligatie revine instantei, pe calea controlului jurisdictional, din momentul investirii sale cu actiunea in contencios administrativ. Intr-o asemenea situatie, instanta este in masura sa examineze si sa statueze asupra fondului dreptului ce se reclama a fi incalcat.
Din considerentele deciziei Curtii de Apel, reiese faptul ca au fost analizate toate cerintele legale, in sensul ca exista toate documentatiile necesare aprobarii PUZ, ca studiul geotehnic depus la dosarul inregistrat la Consiliul General al Municipiului Bucuresti releva inexistenta impedimentelor tehnice pentru realizarea proiectului si ca nu mai este necesara, in aceasta faza, niciun alt aviz de urbanism.
Corelativ acestor conditii de legalitate indeplinite se afla refuzul nejustificat al autoritatii administrative, invocat in fata instantei de judecata. Acestea sunt motivele pentru care instanta a procedat la recunoasterea dreptului pretins de reclamant si a obligat paratul sa aprobe documentatia PUZ in forma solicitata, a mai aratat CSM.
Astfel, s-a stabilit ca instanta de judecata a efectuat un control jurisdictional asupra legalitatii si oportunitatii unui act administrativ, fara a se putea considera ca prin aceste verificari si prin dispozitia de obligare a Consiliului General la aprobarea PUZ s-ar fi substituit unei alte autoritati, depasind astfel atributiile puterii judecatoresti.
Potrivit art. 99 lit. h din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, constituie abatere disciplinara exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, daca fapta nu constituie infractiune, inspectorii CSM apreciind ca in decizia in cazul Parcul Bordei nu se justifica ipoteza savarsirii unei abateri disciplinare in sensul pronuntarii hotararii cu rea credinta.
<b>Bloombiz</b>
(Sursa: <a href=http://www.newsin.ro/ target=_blank>NewsIn</a>)
Sursa: Business24.ro Articol citit de 374 ori
Raspunzi la comentariul:
Top stiri din Economie
Toate stirile din Economie
Copyright © 2012 Business24.ro
Business24 nu este responsabil pentru continutul preluat din alte site-uri.
Business24 nu este responsabil pentru continutul preluat din alte site-uri.