Editorial avocat Oana Stratula: Noua lege a insolventei - plusuri si minusuri

Marti, 11 Martie 2014, ora 08:30
4764 citiri
Editorial avocat Oana Stratula: Noua lege a insolventei - plusuri si minusuri
Oana Stratula, Partner Stratula Mocanu & Asociatii

Actuala procedura a insolventei, reglementata de Legea nr. 85/2006 a devenit, de-a lungul timpului, un instrument utilizat uneori in mod abuziv, depotriva de debitori cat si de creditori.

Astfel, debitorii se pun la adapost de creditori, sub umbrela generoasa conferita de actuala lege, stiut fiind faptul ca, odata cu deschiderea procedurii, niciun fel de dobanzi, penalitati sau majorari nu se mai adauga la creantele existente iar toate actiunile pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale se suspenda de drept.

Pe de alta parte, la fel de adevarat este si faptul ca, nu de putine ori, si creditorii se folosesc de procedura insolventei pentru a pune presiune pe debitori, prin formularea unor cereri de deschidere a procedurii, desi neplata crentelor nu se datoreaza imprejurarii ca debitorii s-ar afla in insolventa.

La aceste neajunsuri se adauga si faptul ca, sub actuala reglementare, doar un numar mic de firme reusesc sa se redreseze in cadrul procedurii de reorganizare si sa reintre in mediul concurential, ceea ce atrage, dupa sine, o serie de consecinte negative: creditori care nu-si mai vad niciodata creantele acoperite, locuri de munca desfiintate, business-uri potential profitabile ajunse in faliment.

Prin urmare, o noua lege a insolventei se impune cu necesitate, iar asteptarile pe care mediul de afaceri le are de la viitoarea reglementare, cuprinsa in Proiectul de lege privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, nu sunt putine.

Pe cine vizeaza noua lege

Potrivit noii legi, atat procedurile de prevenire a insolventei (mandatul ad hoc si concordatul preventiv), cat si procedura de insolventa se aplica profesionistilor, definiti de Codul civil ca fiind toti cei care exploateaza o intreprindere, precum si regiilor autonome.

Prin exploatarea unei intreprinderi se intelege exercitarea sistematica, se catre una sau mai multe persoane, a unei activitati organizate ce consta in producerea, administrarea ori instrainarea de bunuri sau in prestarea de servicii, indiferent daca are sau nu caracter lucrativ.

Procedurile reglementate de Noua Lege a Insolventei nu se aplica profesionistilor care exercita profesii liberale, celor cu privire la care se prevad dispozitii speciale in ce priveste regimul insolventei lor si nici unitatilor de invatamant preuniversitar, universitar si entitatilor prevazute de art. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica.

O noua valoare-prag pentru intrarea in insolventa

Conform proiectului noii legi, valoarea-prag, adica cuantumul minim al creantei pentru care poate fi introdusa cererea de deschidere a procedurii de insolventa este de 40.000 lei, atat pentru creditori, cat si pentru debitor, pentru creante de alta natura decat cele salariale, iar pentru salariati este de 6 salarii medii brute pe economie/pe salariat.

Ce sunt procedurile de prevenire a insolventei

Procedurile de prevenire a insolventei se aplica debitorilor in dificultate financiara, adica debitorilor care, desi executa sau sunt capabili sa execute obligatiile exigibile, au un grad de lichiditate pe termen scurt redus si/sau un grad de indatorare pe termen lung ridicat, ce poate afecta indeplinirea obligatiilor contractuale prin resursele generate din activitatea operationala sau din resurse atrase prin activitatea financiara.

Mandatul ad-hoc este o procedura confidentiala, declansata la cererea debitorului in dificultate financiara, prin care un mandatar ad-hoc, desemnat de instanta, negociaza cu creditorii in scopul realizarii unei intelegeri intre unul sau mai multi dintre acestia si debitor, in vederea depasirii starii de dificultate in care se afla.

Concordatul preventiv este un contract incheiat intre debitorul in dificultate financiara, pe de o parte, si creditorii care detin cel putin doua treimi din valoarea creantelor acceptate si necontestate, pe de alta parte, prin care debitorul propune un plan de redresare si de realizare a creantelor acestor creditori asupra sa, iar creditorii accepta sa sprijine eforturile debitorului de depasire a dificultatii in care se afla.

Diferenta dintre procedura generala de insolventa si procedura simplificata

Procedura generala reprezinta procedura prin care un debitor intra, dupa perioada de observatie, succesiv, in procedura de reorganizare judiciara si in procedura falimentului sau, separat, numai in reorganizare judiciara ori doar in procedura falimentului.

Procedura simplificata reprezinta procedura prin care debitorul intra direct in procedura falimentului, fie odata cu deschiderea procedurii insolventei, fie dupa o perioada de observatie de maximum 20 de zile.

Pot intra in procedura simplificata numai anumite categorii de debitori, dintre care amintim: profesionisti persoane fizice supuse obligatiei de inregistrare in registrul comertului, cu exceptia celor care exercita profesii liberale; intreprinderi familiale; persoane juridice dizolvate; debitori care si-au declarat prin cererea introductiva intentia de intrare in faliment debitori care indeplinesc una dintre urmatoarele conditii: nu detin niciun bun in patrimoniul lor, actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi gasite, administratorul nu poate fi gasit, sediul nu mai exista sau nu corespunde adresei din registrul comertului.

Punctele sensibile ale noii reglementari

In prezent, soarta Proiectului de lege privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa este incerta, in conditiile in care acesta a fost respins in Senat, in sedinta din 25 februarie 2014.

In orice caz, in masura in care proiectul de lege ar fi adoptat de Camera Deputatilor in actuala forma, acesta cuprinde o serie de dispozitii a caror aplicare ar putea genera serioase probleme in viitor.

Astfel, spre exemplu, proiectul noii legi permite executarea silita a creantelor nascute dupa data deschiderii procedurii insolventei, in cazul in care debitorul nu efectueaza plata acestora in termen de 90 de zile de la scadenta.

Or, posibilitatea conferita de noua lege de a executa silit creantele curente poate da nastere la situatii inechitabile, in care creditorii inscrisi in tabel si ale caror creante sunt, prin ipoteza, anterioare deschiderii procedurii, isi vor vedea acoperite aceste creante numai in masura in care sunt satisfacute creantele curente, desi acestea sunt mai noi.

De asemenea, la fel ca si actuala reglementare, nici proiectul noii legi nu stabileste criterii obiective si care sa poata fi supuse verificarii, in ceea ce priveste desemnarea de catre judecatorul sindic a administratorului judiciar provizoriu sau a lichidatorului judiciar, ceea ce poate ridica semne de intrebare cu privire la transparenta desemnarii.

Tot cu titlu de exemplu, mentionam ca o alta prevedere din proiectul noii legi, care poate diminua sansele reorganizarii se refera la durata de un an a planului de reorganizare, care poate fi cu totul insuficienta pentru aducerea la indeplinire a masurilor propuse prin plan.

In concluzie, desi este dincolo de orice indoiala ca o noua lege a insolventei este necesara, ramane de vazut in ce masura aceasta va reusi sa raspunda cerintelor tuturor celor implicati, si in special ale actorilor principali, respectiv debitorii si creditorii.

Editorial semnat de Oana Stratula, Avocat Partener in cadrul Societatii Civile de Avocati Stratula, Mocanu & Asociatii

#Oana Stratula legea insolventei, #Oana Stratula insolventa , #Stiri Legislatie