Inapoi la notiunile de baza despre multilingvism, in Marea Britanie

Joi, 01 Martie 2007, ora 01:22
1089 citiri

Slovenia va deveni a treia limba de lucru a UE in cele sase luni in care Slovenia va detine presedintia rotativa a Uniunii, in prima jumatate a anului 2008. E probabil prea tarziu sa incercati sa faceti un curs intensiv, mai ales daca nu aveti deloc notiuni de limbi slave.

Fiecare limba de lucru din UE necesita serviciile a 80 de interpreti si, pana acum, Comisia a gasit 54 care vorbesc fluent slovena. Va fi nevoie de mai multi, si asta e treaba lui Leonard Orban, din Romania, comisarul european pentru multilingvism. Munca sa nu e o bagatela la Bruxelles, caci problema lingvistica devine una presanta in UE, nu numai fiindca engleza eclipseaza rapid franceza ca prima limba in birocratia Uniunii.

Comisarul pentru multilingvism doreste aprofundarea invatarii limbilor straine, mai ales in mediul de afaceri. Engleza e buna, dar nu e de ajuns, crede el, invocand un studiu care arata ca peste 10% din exportatorii UE mici si mijlocii pierd contracte din cauza necunoasterii limbilor straine.

Engleza e raspandita, dar nu universala. In unele parti din Africa, e mai folositoare franceza, spaniola detine hegemonia in America Latina si in unele parti din California, iar in Europa de Est, rusa sau germana sunt adesea mai utile.

Problema e recunoscuta in Marea Britanie, unde se face mult caz pe seama incapacitatii natiunii noastre de a invata limbi straine. Din cand in cand, apare cate o initiativa atragatoare, dar putin probabila (niciodata finanantata indeajuns) pentru promovarea invatarii limbilor straine. Secretarul educatiei, Alan Johnson, doreste sa incurajeze elevii sa invete limbi straine ceva mai exotice decat bine cunoscuta franceza sau germana, cum ar fi chineza mandarina, araba, urdu sau bengaleza. Examenele GCSE in Germania au scazut cu o treime din 1996, dar, daca am oferi vursuri de chineza sau araba, crede Johnson, am putea reface statisticile. Ideea e ca mediul de afaceri are nevoie de cunostinte lingvistice diversificate. Banii sunt marele stimulent, crede ministrul. Adevarul e ca firmele au uneori nevoie de cunoasterea limbilor asiatice. Exista sperante insa ca Departamentul Educatiei, care a privit cu indiferenta colapsul performantelor lingvistice in randurile absolventilor de scoala, ar putea incepe predarea unei limbi dificile, cum ar fi chineza mandarina, la orice nivel, unui numar mare de elevi.

Invatarea unei limbi straine nu inseamna numai imprimarea unui nou cod in minte. (Daca ar fi asa, atunci prioritara ar fi obligativitatea invatarii limbilor straine la gradinita, cand creierul are cea mai mare receptivitate.) E vorba de invatarea unor formule de adresare, a unor paradigme lingvistice, a imitarii unor sunete si a mimcii, ca si a umorului. O limba straina inseamna si cultura, pe langa un cod lingvistic.

Britanicii, care ar trebui sa stie cel mai bine acest lucru, il inteleg cel mai putin. Invazia culturilor straine a ajutat engleza sa se dezvolte, dar la nivelul de baza (nivelul la care e vorbita pe larg in Marea Britanie), engleza e o limba germanica brutala, guturala, uneori chiar obscena, cu putina gramatica, care poate fi rapid invatata la un nivel superficial si care e usor de inteles. Astfel, engleza se dezvolta ca o limba utilizata in comert si stiinta. E rapida, eficienta, exacta - limba ideala pentru un contract. Dar cultivarea unei relatii de afaceri pe termen lung implica mai mult decat eficienta. Subtila apreciere a sentimentelor si prejudecatilor din alta limba necesita un studiu mai indelungat decat trecerea unui test GCSE.

Daca vizitati un birou de la Beijing sau Shanghai al unei multinationale UE sau a unei mari firme americane, puteti intalni persoana care reprezinta o punte culturala. Aproape intotdeauna o femeie, care are radacinile intinse in doua lumi. Ea poate vorbi fluent doua limbi si are cunostinte folositoare despre birocratia chineza.

E ceva mai profund decat limba. Daca Alan Johnson vrea o generatie de oameni de afaceri britanici poligloti, ar trebui sa tina aproape de franceza si germana. Noi nici pe ele nu le vorbim.

Sursa: Rador