Opinie. Ce inseamna pentru Romania propunerea Comisiei Europene de prelungire a aplicarii regulii "n+3"?

Comisia Europeana a propus, la 21 mai, modificarea Regulamentului Comisiei Europene care defineste regulile generale de utilizare a fondurilor structurale si de coeziune. Comisia a propus o serie de masuri care sa vina in ajutorul statelor membre cele mai afectate de criza, astfel incat acestea sa poata utiliza cat mai eficient fondurile europene.

Pentru Romania si Slovacia, Comisia a propus ca asa-numita regula "n+3", care initial se aplica numai pentru perioada 2007-2010, sa se aplice si alocarilor aferente anilor 2011 si 2012, pentru cele din 2013 aplicandu-se in continuare regula "n+2".

Regula "n+3" ne-ar putea feri de dezangajari

Efectele acestei modificari s-ar reflecta in reducerea semnificativa a pragurilor de dezangajare automata aferente anilor mentionati.

Conform regulii dezangajarii automate pentru fondurile alocate de Uniune pentru un anumit program, in anul "n", statele membre trebuie sa transmita Comisiei Europene documentele justificative (declaratii de cheltuieli) care atesta cheltuirea fondurilor respective pana la sfarsitul anului "n+2/n+3".

In caz contrar, diferenta intre cele doua valori (cea alocata si cea transmisa spre rambursare la Comisie) se pierde prin aplicarea procedurii de dezangajare automata. Conform Regulamentului CE nr. 1083/2006, pentru perioada de programare 2007-2013 s-a aplicat noilor state membre regula "n+3" in primii 4 ani (2007-2010) si regula "n+2" pentru ultimii 3 ani (2011-2013).

Daca propunerea Comisiei Europene va fi aprobata de catre Consiliul Uniunii si Parlamentul European, prin aplicarea regulii "n+3" pentru alocarile aferente anilor 2011 si 2012, Romania ar putea evita o pierdere masiva de fonduri prin reducerea pragului de dezangajare aferent acestor doi ani.

Romania risca sa piarda sase miliarde de euro

In eventualitatea mentinerii actualelor prevederi ale Regulamentului CE nr. 1083/2006, pentru Romania pragul de dezangajare cel mai mare ar fi la sfarsitul acestui an, cand ar trebui sa se transmita Comisiei Europene cereri de rambursare insumand aproximativ 6 miliarde de euro pentru fondurile structurale si de coeziune.

In conditiile in care, din 1 ianuarie 2007 si pana in prezent, Romania a transmis cereri de rambursare de aproape 3,3 miliarde euro, este evident ca o asemenea tinta este foarte greu de atins. De aceea, scaderea pragului de dezangajare este indispensabila pentru evitarea unor pierderi masive din fondurile alocate Romaniei pentru perioada 2007-2013. De exemplu, prin adoptarea propunerii Comisiei, pentru anul 2013, pragul de dezangajare ar putea fi redus cu aproximativ 2,8 miliarde euro.

Pe de alta parte, aceasta modificare de aplicare a regulii "n+3" nu vizeaza si anul 2013, perioada de eligibilitate a cheltuielilor ramanand 31 decembrie 2015. Ar fi fost mult mai avantajos ca propunerea Comisiei sa fi acordat posibilitatea ca proiectele finantate din fondurile comunitare sa fie incheiate pana la sfarsitul anului 2016.

O asemenea prelungire ar fi fost necesara pentru finalizarea pe durata actualei perioade de programare 2007-2013 a unora dintre marile proiecte de infrastructura (de transport, mediu, energie, telecomunicatii) care, in prezent, sunt in stadiu incipient de implementare. In masura in care realizarea proiectelor respective nu se va incheia pana la sfarsitul anului 2015, cea mai buna optiune pentru autoritatile romane va fi cea de a solicita continuarea implementarii lor in viitoarea perioada de programare 2014-2020.

Tarile contributoare nu vad cu ochi buni prelungirea perioadei

Se pare ca unele dintre tarile net contributoare la bugetul Uniunii nu ar fi fost de acord cu aplicarea regulii "n+3" si pentru anul 2013 si atunci, pentru a se putea obtine acordul Consiliului Uniunii (unde sunt exprimate optiunile statelor membre), Comisia Europeana a preferat sa mearga pe aceasta varianta de compromis.

Chiar si asa, adoptarea propunerii Comisiei nu va fi un demers usor nici in Consiliu, nici in Parlamentul European; nu este exclus ca si alte noi state membre sa solicite aplicarea unui tratament similar, lucru care ar complica procesul.

Chiar daca propunerea Comisiei Europene nu raspunde deplin necesitatilor Romaniei, ea este deosebit de importanta, putand sa contribuie la imbunatatirea semnificativa a ratei de absorbtie a fondurilor din bugetul UE 2007-2013 alocate pentru politica de coeziune. Tocmai de aceea, este stringent ca aceasta propunere sa fie adoptata cat mai repede posibil.

A contribuit: Monica Cristea

Avocat celebru, speriat de introducerea banilor care expiră, pe model chinezesc: „Am zis că nu se poate, dar se va întâmpla din 2030"

Sergiu Vasilescu, unul dintre cei mai cunoscuți avocați din România, specializați în fiscalitate, respectiv în crypto, avertizează cu privire la pericolul iminent cu care se vor confrunta...

România, a șasea cea mai scumpă energie electrică pentru consumul casnic din UE, calculat la standardele puterii de cumpărare

România a raportat în a doua parte a anului trecut un preț la energie electrică pentru uz casnic de 19,1 euro la 100 kWh, între ultimele cinci cele mai reduse din UE. Pe de altă parte,...