UE da verdictul aderarii in iunie anul viitor

Leonard Orban: Raportul din octombrie va fi gri, cu lumini si umbre.
Ne integram in UE pe 1 ianuarie 2007?

Nu pot sa va raspund sigur. In urma cu 4 luni am spus intr-un interviu ca sunt suta la suta convins ca vom intra la 1 ianuarie 2007. In momentul de fata nu mai pot sa spun la fel. Din mai multe motive. In primul rand din chestiunile ce s-au intamlat in UE. Au spus A"nuA" Constiutiei Europene atat olandezi, cat si francezii, au esuat discutiile privind bugetul Uniunii pe perioada 2007-2013. Situatia din UE nu mai e deloc atat de favorabila comparativ cu cea dinainte. Exista anumite forte, si o spun foarte clar, in unele state membre, care nu se opun aderarii Romaniei, dar au rezerve cu privire la capacitatea tarii noastre de a fi pregatita pentru aderare la 1 ianuarie 2007. In conditiile astea, mingea e la noi. Va fi raportul de monitorizare al Comisiei, de pe 25 octombrie. Varianta blocarii ratificarii tratatului in unul dintre Parlamentele statelor membre nu cred ca e posibila.

Cand vom putea avea un raspuns definitiv cu privire la data aderarii?

Cel mai probabil data aderarii va fi cunoscuta la sfarsitul lunii iunie 2006, daca nu intervine un accident de parcurs. Daca intervine un asemenea accident, propunerea ar putea fi facuta inca din raportul preliminar din octombrie. Decizia finala se va lua nu in raportul de monitorizare din octombrie, ci probabil in urmatorul raport de monitorizare care se va publica in primavara anului sau catre vara anului viitor.

Cine ar putea decide cand va avea loc integrarea nostra in UE?

Daca s-ar propune amanarea aderarii, propunerea ar veni de la Comisia Europeana. Ar fi implicat si Parlamentul European, dar intr-o masura informala. Decizia finalmente va fi luata de statele membre, de sefii de state si de guverne din UE. Decizia aceasta va putea fi luata numai la un Consiliu European. Iar daca in primavara, Comisia ar propune amanarea aderarii cu un an, decizia finala se va lua de catre Consiliul European care se va reuni probabil la sfarsitul lunii iunie. Va spun din start, raportul din octombrie nu va fi suta la suta pozitiv. Vor fi lumini si umbre, Va fi, cum spunea ambasadorul britanic, un raport gri. Este foarte important cum va fi acest gri, cu nuante mai spre alb sau cu nuante mai spre negru.

Un eventual esec al negocierilor pe tema bugetul UE pe perioada 2007-2013 ar putea influenta decizia privind data aderarii Romaniei?

Tot ce se intampla in Uniune, ma refer la lucrurile importante, are un efect, mai mic sau mai mare asupra aderarii Romaniei. In conditiile unui esec pe tema bugetului, va exista o anumita pondere negativa asupra acestei decizii. Daca vom fi capabili sa ne indeplinim angajamentele insa, nimeni nu ne va putea refuza momentul 1 ianuarie 2007. Indiferent ce se va intampla, sau aproape indiferent.

Care sunt problemele cu care ne confruntam la capitolul concurenta? A fost acesta deschis prea tarziu?

Nu. Acesta nu a fost deschis prea tarziu, a fost deschis inca din 2000. Problema e ca s-a inchis atat de tarziu, de-abia la finalul procesului de negociere si s-a inchis atat de greu incat a fost nevoie de o clauza de salvgardare. Principala problema a fost ajutorul de stat, secondata de dosarul siderurgic. A existat o intreaga traditie, incepand din anii A'90 in acordarea ajutoarelor de stat, in care criteriul economic nu era neaparat factorul principal, dupa reguli total diferite de legislatia comunitara. Aquis-ul permite acordarea unui de ajutor de stat pe restructurare-salvare numai o data la 10 ani si in conditiile reducerii capacitatii de productie. Pe de alta parte, exportatorilor li s-a dat, timp de 5-6 ani, o cota de impozit pe profit mai mica decat cea aplicata celorlalte companii. Acest tip de ajutor de stat e interzis in UE. Va dati seama ce greu e sa schimbi regula. A fost o adevarata revolutie in modul in care a functionare a economiei. Si, ca in cazul oricarui tip de revolutie, regulile n-au functionat de la inceput. Au fost tot felul de obstacole, au fost presiuni foarte mari sa mai amanam luarea de diferite masuri. In aceste conditii, e suficient un singur caz, ca asa e formulata clauza de salvgardare, in care ajutorul de stat se acorda nerespectand normele europene pentru a putea fi invocata clauza de salvgadare. Regulile sunt foarte dure in acest domeniu.

A avut Romania o strategie, cum a fost cazul Poloniei, care a pus accentul pe agricultura, in negocierile de aderare. A avut prioritati?

A existat o strategie foarte clara, cu obiective foarte clare. Daca incerci sa te bati pentru toate domeniile, rezultatul e ca s-ar putea sa obtii ceva limitat in toate domeniile.

Pe agricultura, am ales dezvoltarea rurala ca principal obiectiv, pentru ca peste 28% din populatie lucreaza efectiv in agricultura, iar peste 30% locuieste la sate. E clar ca economia nu va putea ramane in picioare cu acest procent pe termen mediu si lung. O importanta par-te din acesti oameni va trebui sa fie reorientata spre alte sfere. N-am zis sa paraseasca zona rurala, sa locuiasca la sate, dar sa nu mai lucreze direct in sectorul agricol. O orientare clara este cea de a lucra in sectorul serviciilor, inca deficitar. Au fost si alte sectorare prioritare: vinul si vita de vie, cerealele, ne-am batut mult pentru problema zaharului, desi initial se parea ca sansele sunt foarte reduse. Sa va dau un alt exemplu de abordare, la capitolul 3, libera circulatie a serviciilor. Aici am preferat abordarea de maxima prudenta. Ceea ce am urmarit a fost sa nu mai intervina accidente de tipul FNI, de tipul falimentelor, vezi BIR, Bancorex. Si atunci am dorit sa asiguram masurile in acest domeniu incat supravegherea pietelor serviciilor financiare sa fie extrem de stricta. Si n-au mai avut loc accidente.

Averea