Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Traditiile de Anul Nou. Cum au pastrat romanii datinile stravechi

Traditiile de Anul Nou. Cum au pastrat romanii datinile stravechi


Traditiile stravechi de Anul Nou continua sa fie pastrate cu sfintenie in satele romanesti, in ciuda faptului ca fenomenul globalizarii si noile tehnologii prezinta tot mai multe traditii straine.

Chiar si la orase, romanii doresc sa promoveze traditiile populare, iar parintii isi trimit copiii la colindat sau cu Sorcova nu pentru ca acestia sa castige bani, ci pentru a pastra vii vechile obiceiuri.

Datinile de Anul Nou sunt printre cele mai vechi, ele datand din era pre-crestina, chiar daca ulterior s-au transformat si s-au adaptat pentru a prelua motive din crestinism.

Desi Noul An a fost sarbatorit in zile diferite, de la o perioada la alta, in functie de conventiile calendaristice, simbolistica sa a ramas neschimbata. Anul Nou e o sarbatoare a Renasterii, a renuntarii la trecut si a bucuriei si sperantei ca viitorul va fi mai bun.

Ce traditii pastreaza romanii de Anul Nou


Sursa foto: Asociatia Datini - Educatie - Cultura Gaujani

Jocurile traditionale cu masti, cantecele si urarile reusesc astfel sa tina piept si sa coexiste cu alte traditii imprumutate din afara, precum sarutul sub vasc sau purtatul de lenjerie intima colorata. Un numitor comun exista insa intre toate aceste traditii autohtone sau imprumutate. Anul Nou trebuie intampinat cu cat mai mult zgomot si buna dispozitie pentru a alunga spiritele rele, iar voia buna sa dureze inca 365 de zile.

Poate cea mai indragita traditie de Anul Nou este Sorcova, cu binecunoscutele versuri "Sorcova vesela/ Sa traiti, sa infloriti,/ Ca un mar, ca un par,/ Ca un fir de trandafir, / Tare ca piatra, iute ca sageata,/ Tare ca fierul, iute ca otelul, /La Anul si La Multi Ani!". Aceasta urare a copiilor de Anul Nou este adresata adultilor , iar cei mici sunt rasplatiti cu bani. La origini, obiceiul prevedea ca cei mari ofereau copiilor o cana de apa in care se aflau banuti.

Un alt obicei foarte cunoscut este Plugusorul, o datina a carui respectare simbolizeaza belsug pentru tarani in Noul An. In satul Gaujani, din judetul Giurgiu, in zilele de 1-2 ianuarie se colinda acum cu tractorul, care a luat locul boilor, deoarece nimeni din sat nu mai are astfel de animale.

Participarea in grupul uratorilor cu Plugusorul reprezinta o mandrie in randul barbatilor tineri, care se imbraca frumos cu camasi cusute cu motive traditionale, braie si caciuli negre si se intrec la pocnitul biciului.

Cand se colinda cu plugul cu boi, acestia erau vopsiti pe frunte si spinare cu vopsea rosie, iar la jug se puneau clopotei, care sunau animalele se miscau. Bradul era impodobit cu hartii colorate, iar pe o hartie mare prinsa de jugul boilor era scris "Bine ai venit, An Nou!". Se intra la oameni in curte si se tragea o brazda, iar semanatorul arunca cu o mana de grau amestecat cu porumb si orz pe brazda.

Obiceiul se pastreaza si azi, iar tinerii utilizeaza un tractor cu plug si colinda toate satele comunei in aceste zile, urand si semanand la fiecare casa. Este singurul obicei unde se mai poarta costumul popular in Gaujani.

Exista si o varianta denumita "Plugusorul copiilor". In seara de Anul Nou, dupa ora 18, cete de baieti colinda casele cu un colind agrar legat de manifestarile de intampinare a noului an. Este una din datinile cele mai vechi si mai frumoase care s-a pastrat pana in zilele noastre. In pocnet de bici, in sunet de talanga sau clopotei, colindatorii isi deapana urarea, indemnandu-si amicii cu refrenul "Ia manati din bice mai/ Si sunati din zurgalai/ Hai, hai !", potrivit satenilor din Gaujani.


Sursa foto: Descoperabucovina.ro

Capra este o alta traditie cunoscuta si indragita, care se practica de la Craciun pana in ziua de Sf. Vasile, de Anul Nou, rolul Caprei fiind jucat de un tanar ce are pe el o masca speciala in forma de capra. Capra mai este insotita de trei baieti avand costumatiile impodobite cu hartii colorate lipite pe cojoc cu clei sau coca.

Ei colinda pe la casele unde sunt primiti, iar dupa ce joaca si canta, gazdele ii invita in casa si ii servesc cu cozonac si vin. Aceasta datina este o piesa de teatru popular, intalnita din timpurile cele mai vechi, iar rolul caprei este oferit celui mai bun dansator.

Capra joaca dupa fluier, iar la terminare se apropie de mese, unde sunt membrii familiei, acolo incepand sa vorniceasca, joaca cu stapana casei, cu fetele care sunt in casa, apoi ureaza Sarbatori Fericite si pleaca la alta casa.

Un alt obicei este Vasilca sau Siva, specific, in Gaujani, comunitatii rome. Se pune o capatana de porc pe o tava, impodobita apoi in panza alba cu margele, cercei, flori si beteala din hartie creponata. Apoi se merge cu aceasta in colindat si canta Siva. "Eu am invatat Siva de la tatal meu si de la mine au invatat si cei trei baieti ai mei. Am invatat sa cant la 3-4 ani, pentru ca la noi in casa se faceau repetitiile, iar tata zicea 'ca trebuie sa cantam frumos sa nu rada romanii de noi'", isi aminteste Paul Gheorghe, in varsta de 56 ani, care este seful cetei de Vasilca.

Traditiile de Boboteaza si Sf. Ion


Sursa foto: Asociatia Datini - Educatie - Cultura Gaujani

Traditiile Sarbatorilor de Iarna nu se opresc insa aici. Ele continua de Boboteaza si de Sf. Ion.

De Boboteaza, dupa slujba din biserica, alaiul satenilor merge catre garla sau la o fantana aflata la o rascruce. Se pregatesc vase cu apa, sfintite apoi de preoti, iar cu aceasta apa sfintita, aghiazma, sunt botezate animalele si oamenii. Se botezau intai magarii, apoi caii.

Tot atunci, de Boboteaza, se fac si intreceri intre tinerii care vin cu caii la botezat, iar cand preotul baga crucile in apa, un barbat care avea pusca tragea doua focuri in sus ca sa impuste Boboteaza (adica sa plesneasca gerul Bobotezei). Lumea lua apoi aghiasma si paie pentru a le pune in cuiburile gainilor sa stea closti.

De Sf. Ion se practica Iordanitul. "Mergeau baietii la o fantana mare, scoteau o galeata de apa si plecau in sat la fete, intrau in casa peste ele. Ele se sculau din pat despletite la par, iar baietii le stropeau cu apa cu busuioc. Iar unii baieti mai rai le arunca cu tarana in cap, dupa care le scot afara, le duc la fantana si le toarna apa rece in cap", a impartasit Marin Voicu, in varsta de 86 de ani, din Gaujani.

Articolul a fost realizat cu ajutorul Asociatiei Datini - Educatie - Cultura Gaujani, care a cules aceste traditii in cadrul proiectului "Identitate, traditii, bunastare locala"

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 2890 ori