Octavian Coifan, singurul parfumier roman: "Vreau sa fac un muzeu al parfumului in Romania"

Octavian Coifan creaza parfumuri unice pentru cei bogati, este binecunoscut la Paris si vrea sa deschida un muzeu al parfumurilor in Romania.

Se poate mandri cu faptul ca este singurul roman care se mai ocupa de arta parfumului, insa aceast lucru pare ca, de fapt, il intristeaza.

Romania nu i-a oferit conditiile necesare pentru a crea, asa ca a ales sa plece spre Paris in urma cu opt ani, dupa cum povesteste Coifan intr-un interviu acordat Business24. In "paradisul parfumurilor", Coifan a reusit sa-si faca un nume si sa creeze esente unice.

De ce ai ales Parisul pentru a-ti practica meseria?

Parisul este un loc in care inspiratia se afla la fiecare colt de strada.

Motivele alegerii sunt foarte practice. In Romania, la vremea aceea, nu se puteau importa ingrediente pentru parfumerie, iar parcurile publice erau extrem de sarace in flori parfumate. Cele doua elemente esentiale pentru parfum, ingredientele si inspiratia, lipseau.

De exemplu, la vremea aceea, Timisoara, odinioara cunoscut drept orasul trandafirilor, abia mai avea cateva soiuri de flori ratacite.

In plus, exista si partea de istorie. La Paris, respectiv la Versailles, am acces la foarte multe parfumuri vechi, documente si arhive.

Ce faci in acest moment la Paris?

In momentul acesta lucrez la o esenta speciala si reflectez la un proiect aparte: un muzeu de parfumuri in Romania. Exista odinioara parfumul Carmen Sylva, iar Casa Hohenzollern avea un parfumier inainte de primul razboi mondial.

Pe ce tip de parfumuri esti specializat?

Specialitatea mea este "parfumerie fina", adica ceea ce in mod traditional inseamna parfum, diferit de sectorul industrial si tehnic, sector exemplificat de mirosul puternic al detergentilor atunci cand intrati intr-un hipermarket.

Tot ce fac este strans legat de parfum, "cea de a opta arta", concept initiat de mine si pe care alt parfumier francez l-a lansat in urma cu doi ani.

Care au fost cele mai importante creatii ale tale?

Compun foarte mult, dar prefer sa uit fiecare creatie ca sa ma pot indrepta spre ceva nou si interesant. Iata cateva teme din trecutul recent pe care le ilustrez metaforic, ele nefiind accesibile in Romania: o gardenie interzisa invaluita intr-un balsam auriu ca mierea, un santal tulburator de animalic, o floare din Peru ametitoare cu heliotrop greu, oglinda unui lac chinezesc de culoarea jadului cu narcise albe.

Lor li se adauga cele la care am fost consultant, sugerand sau corectand note olfactive, unele vandute in Paris in magazinul Printemps, altele urmand sa fie lansate.

Creez *sur mesure*, ceea ce inseamna pentru un client anume, si nu pentru marele public.

Au existat celebritati pe care "le-ai parfumat"?

Fiecare femeie e o celebritate cand poarta un parfum unic. Prefer sa nu spun numele celebritatilor mele pentru ca nu ma intereseaza can-can-urile, atat de prizate azi in tara. Pot spune, insa, cu nu am lucrat inca pentru romani.

De ce nu mai exista parfumieri in Romania?

Ca in majoritatea industriilor, in Romania se importa si nu se creeaza. Singura fabrica de parfumuri, desi producatoare a unor creatii modeste ca miros si flacon, a disparut dupa anii '90 cu privatizarile din epoca. Se numea Miraj. Pentru a produce parfumuri este nevoie de un simt special, de conditiile materiale pe masura, dar mai ales de rabdare.

Orice parfum lansat azi pe piata e creat cu cel putin un an inainte in toate detaliile si lansat la momentul precis. Aceasta planificare in amonte si organizare

impecabila, dincolo de partea de arta si frumos, sunt dificile in Romania.

Cand va exista suportul material pe masura voi produce in Romania. Terenul permite culturile de plante, insa parfumul are nevoie de multa grija si respect, ceea ce nu caracterizeaza neaparat agricultura actuala.