Pentru unii oameni, "mai putin inseamna mai mult". Ce inseamna stilul de viata minimalist

Ne-am obisnuit sa consideram ca este firesc pentru un om sa-si doreasca mai mult decat are si sa-si conduca viata sub imperativul nevoii de a acumula. La randul lor, nevoile individuale de a avea mai mult pun in miscare motorul progresului la nivelul societatii. Exista insa si unii oameni, putini ce-i drept, in aceasta epoca aflata sub imperiul consumismului, pentru care mai putin inseamna mai mult: minimalistii.

Doi dintre avocatii acestei minoritati, Joshua Fields Millburn si Ryan Nicodemus, discuta despre stilul de viata minimalist si despre modul in care li s-a schimbat viata atunci cand au trecut la filosofia de viata "less is more", conform www.theatlantic.com.

Oamenii din societatile moderne, avansate economic si tehnologic, au tendinta de a acumula lucruri - debarale pline de pantofi si dulapuri de haine, pivnite incarcate cu cutii in care nici ei nu mai stiu ce se afla s.a.m.d. Prin contrast, abordarea minimalista a vietii prioritizeaza dezvoltarea personala si spirituala in locul acumularii de obiecte, de bani sau de proprietati.

Joshua Fields Millburn, 33 de ani, este un caz aparte. Pana la varsta de 27 de ani traia deja "visul american" fiind cel mai tanar director al unei companii prestigioase din domeniul telecomunicatiilor, cu o istorie de 140 de ani. El bifase deja toti "indicatorii" succesului: avea un salariu anual compus din sase cifre, o vila in suburbii cu mai multe dormitoare decat locatari si toate lucrurile care dau masura unui stil de viata prosper, opulent. Toata aceasta prosperitate ostentativa era insa goala de continut, sustine el. "Viata mea era plina de stres, de anxietate si de nemultumiri si chiar daca castigam foarte multi bani, aveam si mai multe datorii pentru ca tot reuseam sa cheltuiesc mai mult - si totul in goana dupa visul american si dupa himera denumita fericire".

Apoi, spre sfarsitul anului 2009, Millburn s-a confruntat cu moartea mamei sale, urmata la scurt timp, in aceeasi luna, de divort. "M-am uitat la tot ceea ce insemna viata mea si am inteles ca eram concentrat doar asupra acumularii de avere si asupra succesului. O luna mai tarziu, pe Twitter, am dat peste aceasta conceptie minimalista si am gasit o intreaga comunitate de oameni care traiau vieti parca mai pline de substanta, cu mai putine lucruri", a povestit el, precizand ca de cand a trecut la stilul de viata minimalist, nu mai detine decat lucruri care au un scop bine definit sau care ii ofera placere, renuntand la toate celelalte lucruri care nu reflectau decat un mod opulent de viata, fara a avea functii practice.

Ryan Nicodemus este prieten din copilarie cu Joshua Millburn, care i-a deschis si lui orizontul spre aceasta abordare minimalista a vietii. El povesteste ca a observat schimbarea din viata lui Joshua in 2010. Chiar daca isi pierduse mama si trecuse printr-un divort, Joshua Millburn era ciudat de fericit, mai fericit chiar decat Ryan care nu trecuse prin astfel de probleme. Apoi, in scurt timp, Joshua si-a introdus prietenul in comunitatea online de practicanti ai minimalismului pe care o descoperise.

Cand ajungem scalvii propriilor bunuri

Minimalismul, conform lui Joshua Millburn, este un stil de viata care ii ajuta pe oameni sa-si prioritizeze lucrurile cu adevarat importante din viata, lucrurile care reusesc sa confere valoare si sens unei vieti: sanatate, relatiile cu cei din jur, pasiuni, dezvoltare personala si contributie. Scopul final al minimalismului este o mai mare libertate, si este un obiectiv urmat in mod diferit de adeptii acestui stil de viata, de la tanarul de 20 de ani care isi cara intreaga avere intr-un rucsac si isi petrece fiecare 4 luni in cate o tara diferita, pana la familistul de 40 de ani care are 6 copii si o cariera.

Minimalism nu inseamna anti-consumerism

Este evident ca minimalismul nu este un curent nou sau o filosofie de viata noua. Ceea ce este cu adevarat diferit in prezent fata de perioada in care au fost formulate pentru prima oara astfel de idei despre viata este cultura anxiogenica in care traim. Candva, in anii '50, paradigma publicitara a cunoscut o schimbare de directie de la propunerea de solutii pentru probleme reale, la oferirea de solutii pentru false probleme, schimbare de paradigma care a reusit sa inventeze probleme acolo unde acestea nu existau.

In ceea ce priveste relatia cu consumismul, Joshua Millburn atrage atentia ca un stil de viata minimalist nu este in mod automat unul anti-consumist, dar este impotriva consumismului compulsiv.

Minimalistii sustin ca oamenii nu se nasc cu dorinta de a acumula sau de a-si cauta fericirea in consum. Totul porneste de la "asteptari", explica Ryan Nicodemus. "Ni se ofera niste sabloane si ni se spune ca trebuie sa le urmam pentru a fi fericiti. Pentru unii oameni nu este nimic in neregula cu visul american. Dar nu este o solutie universala. Este una din cai, nu este calea. Adevarul este ca exista multe drumuri care duc la fericire. Important este sa ai o viata (relatii, un confort material, experiente, pasiuni, obiceiuri) care sa corespunda propriului tau sistem de valori si de credinte. Aceasta este fericirea: corespondenta dintre activitatile tale cotidiene si valorile tale pe termen lung", a concluzionat el.

Desigur ca solutia minimalista nu este un panaceu. Daca o persoana bogata dar nefericita va renunta la lux si opulenta peste noapte nu inseamna ca va cunoaste neaparat fericirea. Ceea ce sustin apologetii minimalismului este ca trebuie sa constientizam o ierarhie a valorilor pentru viata noastra si, poate cel mai important, sa nu ducem o viata in care, zi de zi, prin actiunile noastre sa surpam edificiul acestor valori.