Reteta stiintifica a succesului: Sa incetam sa mai visam si ne ancoram mai mult in realitate

Pentru a avea succes si a fi mai fericiti trebuie sa visam mai putin si sa ne ancoram mai mult in realitate, au demonstrat stiintific cercetatori americani, demitizand intelepciunea traditionala care postuleaza gandirea pozitiva.

O carte aparuta la jumatatea lunii octombrie in Statele Unite vine sa combata una dintre cele mai false idei despre gandirea pozitiva, si anume ca schimbarile din viata noastra, de ordin personal sau social, se pot face fara efort, scrie The Guardian in editia electronica.

Gabriele Oettingen si Heather Kappes, psihologi la Universitatea din New York, au publicat in 2011 rezultatele unui studiu in care participantii au fost lipsiti de apa. Unii dintre acesti voluntari insetati au fost supusi apoi unui exercitiu de vizualizare ghidat, in care li s-a cerut sa-si imagineze un pahar cu apa rece, lucrul pe care il doreau probabil foarte mult in acel moment. Ulterior, masurand tensiunea arteriala a fiecaruia, Oettingen a descoperit ca exercitiul a secat nivelurile de energie ale oamenilor si i-a facut sa se relaxeze, informeaza Agerpres.

Implicatia este uimitoare: un pahar imaginar de apa ii poate face pe oameni mai putin motivati sa se ridice si sa mearga la frigider sau la robinet pentru a-si potoli setea reala. Aceasta concluzie este exact reversul unuia din principiile centrale ale psihologiei populare, si anume ideea ca imaginand viitorul dorit face mai probabil ca acesta sa se intample.

Oettingen a aratat in cercetarile ei ca a transforma dorintele in fantezie face ca acestea sa fie mai greu de realizat in realitate. Imaginati-va ca aveti o saptamana productiva, si veti realiza mai putin. Imaginati-va ca primiti un cadou neasteptat de bani, si veti fi mai putin motivati sa va angajati in tipurile de activitati care aduc bani.

Cum sa "visezi" pentru a avea succes

Din fericire, nu toate tipurile de gandire cu privire la viitor sunt atat de auto-sabotoare. In noua sa carte, intitulata Rethinking Positive Thinking (regandind gandirea pozitiva), publicata in Statele Unite la jumatatea lunii octombrie, Oettingen pledeaza in favoarea "opusului mental", o tehnica ce presupune combinarea metodica de ganduri pozitive si negative cu privire la propriul viitor, intr-un mod care pare sa functioneze surprinzator de bine, atunci cand se incearca inlocuirea obiceiurilor sau mentalitatilor gresite cu unele bune.

Pe parcursul ultimului deceniu, in studii efectuate de Oettingen si alti cercetatori, s-a dovedit ca opusul mental dubleaza rezultatele activitatilor in care se angajeaza oamenii: creste consumul de legume si fructe cu 30% sau ajuta persoanele care sufera de dureri cronice sa devina mai active fizic. Aplicata de elevi cu venituri mici din Germania si SUA, aceasta metoda a condus la cresterea frecventarii cursurilor si la performante mai bune.

Opusul mental combate una dintre cele mai false idei despre gandirea pozitiva, si anume ca schimbarile din viata noastra, de ordin personal sau social, se pot face fara efort. De fapt, dupa cum sugereaza cercetarea lui Oettingen, convingandu-ne ca viata va fi usoara face ca aceasta sa fie semnificativ mai grea. Cel mai bun mod de ne a potoli setea de schimbare este, se pare, de a ne reaminti ca paharul este inca pe jumatate gol.

Cum functioneaza tehnica lui Oettingen

Numele complet al tehnicii este 'opus mental cu intentii de punere in aplicare'. In cartea sa, Oettingen il renumeste 'Woop' de la 'wish, outcome, obstacle, plan' (dorinta, rezultat, obstacol, plan). Acronimul stabileste cele patru etape ale procesului. In primul rand, acordam un minut sau doua gandindu-ne in detaliu la ce dorim sa realizam; in al doilea rand, ne imaginam in mod clar cel mai bun lucru pe care il asociem cu rezultatul realizat (acest "cel mai bun lucru" ar putea fi o emotie, o promovare, o lauda, orice, de fapt). In al treilea rand, ne gandim care ar fi obstacolul intern pe care este cel mai probabil sa-l intalnim pe parcurs (acest obstacol nu este ceva concret, ci o slabiciune din interiorul nostru care ne impiedica sa atingem un obiectiv - un salariu mai bun sau o relatie mai buna cu cineva). In cele din urma, formulam un plan de tipul "daca (...) - atunci (...)" pentru ceea ce vom face atunci cand apare acest obstacol (daca ma simt ingrozit cand stau in fata publicului, atunci imi voi aminti cat de sarguincios am repetat; daca ma surprind verificand Twitter-ul, ma voi ridica de la birou imediat).

Nu e nimic gresit in a visa un pic, pozitiv, cu ochii deschisi, daca acest lucru ne face sa ne simtim bine, atat timp cat nu ne asteptam la nimic mai mult decat senzatia de bine.

Opusul mental pastreaza partea cea mai utila a fanteziilor pozitive: clarifica ceea ce dorim si ne reaminteste cat de bine ne putem simti daca realizam acel lucru: o crestere de salariu, sa spunem, un nou loc de munca, o talie mai mica sau o relatie fericita. Apoi are puterea de a sti ceea ce nu am realizat si pentru care trebuie sa muncim destul de mult (sa fim in forma, sa ne imbunatatim casnicia, sa castigam mai multi bani - totul necesita munca). In final, tehnica woop ne determina sa planificam din timp ce vom face odata ce, in mod inevitabil, personalitatea noastra imperfecta ne va sta in cale.