Traditii de Paste din toata tara. Cunosti toate obiceiurile?

Sambata, 04 Mai 2013, ora 00:00
5771 citiri
Traditii de Paste din toata tara. Cunosti toate obiceiurile?

Pastele este una din cele mai interesante sarbatori romanesti prin varietatea de obiceiuri pe care le surprinde.

Prin marea bogatie de simboluri, traditiile romanesti reusesc sa exprime cu ocazia Sarbatorii Invierii lui Hristos teme esentiale, precum primenirea locuintei, comemorarea si respectul pentru cei care nu mai sunt in viata, dar si pregatirea muncilor agricole pentru o recolta bogata.

In Saptamana Mare, oamenii acorda o foarte mare importanta atat primenirii sufletului prin postul pe care il tin, cat si primenirii spatiului de locuit, declara Cerasela Dobrinescu, muzeograf la Muzeul de Arta Populara din Constanta.

Astfel, in perioada intrarii in post ceea ce este foarte falos, frumos si poate reprezenta o tentatie pentru privire se retrage si inclusiv interiorul capata un aspect mai sobru, arata muzeograful. Odata cu venirea zilelor de sarbatoare insa, spatiului de locuit i se reda haina festiva, iar primenirea trebuie sa fie desavarsita pana la inceperea Sarbatorilor Pascale.

Sursa foto: Ana Iuga, etnolog, Muzeul Taranului Roman Bucuresti

Ouale rosii, simbolul protectiei si belsugului

Daca pana miercuri se incearca finalizarea treburilor casei, Joia Mare sau Neagra este dedicata vopsitului oualor.

Daca in unele zone exista obiceiul incondeierii oualor, in Dobrogea ouale sunt vopsite simplu, de obicei in rosu sau, cateodata, in galben, si mai rar in alte culori, spune Cerasela Dobrinescu.

Exista insa in Dobrogea o traditie care se regaseste si in Bulgaria, aceea de decorare a oualor vopsite cu frunze.

Ouale vopsite se ciocnesc apoi de Paste de catre membrii familiei pentru ca exista credinta ca cei care ciocnesc oua de Paste se vor intalni si pe lumea cealalta, iar daca un membru al familiei se indeparteaza de aceasta, el isi va gasi ulterior drumul daca a ciocnit un ou.

Pe de alta parte, ouale incondeiate nu se vor ciocni, ci vor fi pastrate in casa, pentru protectie. Ele mai sunt numite si "oua muncite", simbolizand patimile lui Hristos.

Rolul de protectie al oului rosu este regasit si in alte zone, arata Ana Iuga, etnolog la Muzeul Taranului Roman din Bucuresti si Bogdan Lupu, referent la Muzeul Olteniei, sectia de Etnografie.

Oul inrosit sa punea sub brazda pentru ca acel camp sa fie roditor si ferit de vicisitudini naturale, spune Bogdan Lupu. Cojile se imprastiau in grajduri pentru protectia animalelor, iar in unele zone fetele se spalau in apa in care erau puse coji de oua rosii pentru a fi rosii in obraji, sanatoase si vesele tot anul.

Mai mult, in foarte multe sate din Maramures, cojile de la ouale folosite pentru a pregati pasca de Pasti, erau puse in pomi, ca acestia sa dea roada buna, precizeaza si Ana Iuga.

Reinvierea obiceiurilor traditionale

De Pasti, in satul Surdesti din Maramures are loc obiceiul Udaritului, care il cinsteste pe cel mai harnic om din sat, cum era mai inainte, cel care a iesit primul la arat. Sarbatoritul este dus astfel la o apa curgatoare, unde este udat, ca sa fie anul manos, sa vina ploile la timp.

Sursa foto: Ana Iuga, etnolog, Muzeul Taranului Roman Bucuresti

Deosebit de interesant este faptul ca, desi interzisa in perioada comunista, aceasta traditie a castigat dupa 1989 tot mai multa amploare, arata etnologul Ana Iuga. Astfel, tot mai multa lume se gateste cu aceasta ocazie in costumul traditional din sat si participa la obicei.

Sarbatoarea Pascala are si un rol economic in traditiile rurale. De exemplu, tot in Tara Lapusului, are loc in a treia zi de Pasti loc sambra oilor (masurisul laptelui), cand se masoara laptele si se calculeaza cantitatea de lapte si branza pe care o va primi in timpul verii fiecare proprietar de oi si capre.

Cinstirea mortilor

In Dobrogea, exista traditia ca sufletele mortilor se intorc la vechile lor case de Joia Mare, iar oamenii pregatesc si mormintele in asteptarea acestei zi si chiar aprind focul in casa pentru ca mortii sa se poata incalzi, spune Cerasela Dobrinescu.

In plus, pe langa traditionala Pasca cu Crucea Pastilor, in aceasta regiune se pregateste si Uitata, o paine sub forma unui chip de om fara ochi sau gura, prin care se pomenesc mortii uitati, cei care au murit cu foarte mult timp in urma si al caror nume nu si-l mai aminteste nimeni.

Focul pentru cinstirea mortilor este intalnit si in Oltenia, arata si Bogdan Lupu. Astfel, in Joia Mare oamenii mergeau la cimitir inainte de rasaritul soarelui si aprindeau focuri de mari dimensiuni, prin care sa se deschida cerurile si sa se poata comunica cu cei decedati.

Sursa foto: Ana Iuga, etnolog, Muzeul Taranului Roman Bucuresti

De asemenea, in prima zi de Pasti, in unele sate din Tara Lapusului, cum este satul Dobric, se tin Mosii de Pasti, spune Ana Iuga. Cu aceasta ocazie se dau pomene pentru sufletul mortilor: pomene din aluat, oua rosii si se face schimb de vase. Strabunii participa astfel, alaturi de familie, la una din cele mai importante sarbatori de peste an.

#traditii Paste, #obiceiuri traditionale Paste, #Sarbatoare traditionala Paste Romania, #traditii romanesti Sarbatori Paste , #Stiri Lifestyle